banner 2

Economic

Analistul Bank of America, Athanasios Vamvakidis, a propus scoaterea din circulatie a bancnotelor de 500 de euro

O astfel de decizie, potrivit lui Vamvakidis, va permite slăbirea monedei unice europene şi, prin urmare, va face posibilă creşterea exporturilor şi crearea de noi locuri de muncă. De asemenea, scoaterea din circulaţie a celei mai mari bancnote euro va ajuta BCE să-i descopere pe deţinătorii de bani murdari, care îşi păstrează, de obicei, averea în astfel de bancnote.
Nu este încă foarte clar dacă BCE va da curs sugestiei Bank of America. Anul trecut, preşedintele BCE, Mario Draghi declarase că banca nu are de gând să retragă din circulaţie bancnotele, deoarece acestea joacă un rol important în menţinerii valorii euro.
Potrivit agenţiei secrete britanice Serious Organized Crime Agency (SOCA), 90% din toate bancnotele cu valoarea nominală de 500 de euro se află în mâinile crimei organizate.
BCE ar trebui să anunţe că toţi deţinătorii de 500 de euro trebuie ca în decurs de o lună să le depună în depozite din bănci europene, conform iniţiativei formulate de Athanasios Vamvakidis. Deponenţii ar trebui să probeze cu documente provenienţa legală a acestor fonduri, în caz contrar instituţiile bancare vor refuza să accepte aceşti bani. În cazul în care rezidenţi ai UE nu vor reuşi la timp sau nu vor putea plasa aceste fonduri în bănci, BCE ar trebui să declare bancnotele rămase drept 'profit al Băncii Centrale Europene' şi să le anuleze.
500_euroVamvakidis a propus scoaterea din circulatie a bancnotei de 500 de euro intrucat, o astfel de decizie,  va permite slăbirea monedei unice europene şi, prin urmare, va face posibilă creşterea exporturilor şi crearea de noi locuri de muncă. 
  • Written by A.P.
  • Category: Economic
  • Hits: 404

Experti romani si bulgari discuta construirea unor patru poduri noi pe Dunare: Calarasi-Silistra, Bechet-Oreahov, Turnu Magurele-Nicopole si un nou pod Giurgiu-Ruse

Miercuri, la oraşul bulgar Ruse a avut loc cea de a treia şedinţă a comitetului interinstituţional pentru dezvoltarea durabilă a transportului intern pe apă în sectorul româno-bulgar al Dunării. În cadrul şedinţei s-a decis că un grup de lucru să analizeze cele patru propuneri pentru poduri noi: Călăraşi-Silistra, Bechet-Oreahov, Turnu Măgurele-Nicopole şi un nou pod Giurgiu-Ruse. Ministrul adjunct al dezvoltării regionale Nikolina Nikolova a declarat că acest plan este foarte ambiţios şi că, pentru început, trebuie să fie ales locul următorului pod ce va fi realizat.
De aceeaşi părere a fost şi Karsten Rasmussen, reprezentant al Direcţiei Generale Politica Regionale a Comisiei Europene, care a declarat că nu are rost să fie avute în vedere simultan la patru poduri noi, fiind preferabilă concentrarea eforturilor asupra unui singur proiect. 'Cu siguranţă avem nevoie de patru poduri, dar haideţi să începem cu unul', a spus Rasmussen. El a îndemnat cele două ţări să analizeze traficul şi să pregătească un proiect bun.
Potrivit unui comunicat de presă difuzat de Primăria din Ruse, delegaţia română a fost condusă de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Septimiu Buzaşu. Acesta a confirmat angajamentul României de acţiona pentru îmbunătăţirea conectivităţii între cele două maluri ale Dunării.
În afară de grupul de lucru care va analiza proiectele pentru poduri noi, alte trei grupuri româno-bulgare vor lucra pentru ameliorarea navigaţiei pe Dunăre, pentru explorarea fluviului şi, respectiv, pentru crearea unui grup european de colaborare regională.
Potrivit comunicatului citat, la şedinţa comitetului au mai luat parte ministrul bulgar al transporturilor, Kristian Krâstev, Ambasadorul Românei la Sofia, Anton Păcureţu, precum şi Cezare Benarbei, reprezentant al Direcţiei Generale Mobilitate şi Transport din cadrul Comisiei Europene.
Tot miercuri, într-o vizită la Ruse s-a aflat şi preşedintele Bulgariei Rosen Plevneliev. Acesta a vorbit şi el de necesitatea de a fi construite noi poduri peste Dunăre. În opinia lui Plevneliev, următorul pod trebuie să fie neapărat tot între Giurgiu şi Ruse, iar cel de al patrulea între Călăraşi şi Silistra. Şeful statului a afirmat că podul Calafat-Vidin va fi inaugurat până la sfârşitul lunii mai, ceea ce va permite ca podul Prieteniei să intre în reconstrucţie.
discutii_romania_bulgaria_pt_construirea_a_4_poduriMiercuri, la oraşul bulgar Ruse a avut loc cea de a treia şedinţă a comitetului interinstituţional pentru dezvoltarea durabilă a transportului intern pe apă în sectorul româno-bulgar al Dunării. 
  • Written by A.P.
  • Category: Economic
  • Hits: 499

30 de sucursale BRD vor fi inchise in 2013 in vederea ajustarii dimensiunii retelei

Un număr de 30 de sucursale ale BRD Groupe Societe Generale vor fi închise anul acesta, în cadrul unei strategii de ajustare a organizării băncii.
Informația apare în Raportul Consiliului de Administraţie al BRD, care urmează să fie supus aprobării Adunării Generale a Acţionarilor.
Managementul BRD are în strategie şi ajustarea dimensiunii reţelei, într-un mod pragmatic şi coerent cu situaţia economică, întărirea supravegherii agenţiilor puţin sau deloc rentabile şi închiderea agenţiilor nerentabile şi fără perspective de redresare, se arată în anunțul postat pe site-ul băncii, citat de agerpres.ro.
BRD deținea la sfârșitul anului trecut un număr de 915 agenţii.
În cadrul ajustării băncii şi a dispozitivului comercial este avută în vedere realizarea reorganizării manageriale a grupurilor şi a structurii centrale, prin consolidarea şi segmentarea funcţiilor de animare comercială, se arată în același anunț.
BRD a înregistrat, în 2012, o pierdere de 331 milioane lei, la un venit net total de 2,912 miliarde lei.
restructurari_brdUn număr de 30 de sucursale ale BRD Groupe Societe Generale vor fi închise anul acesta, în cadrul unei strategii de ajustare a organizării băncii.
  • Written by A.P.
  • Category: Economic
  • Hits: 583

Rezervele totale de lignit din Oltenia ar valora, dupa preturile actuale, circa 400 de miliarde de euro, insa doar o treime din rezerve pot fi valorificate profitabil

Rezervele geologice de lignit disponibile la Compania Lignitului Oltenia, integrată în Complexul Energetic Oltenia, sunt estimate la circa 20 de miliarde de tone ceea ce, considerând un preţ actual al tonei de circa 20 de euro, ar însemna rezervele totale evaluate la circa 400 de miliarde de euro. În realitate, însă, exploatabilă ar fi maxim o treime din cantitatea amintită, după cum precizează Ion Petroniu, director de Dezvoltare la CEO. Ceea ce plasează zăcământul din Oltenia la o valoare de circa 130 de miliarde de euro. Aceasta este, însă, o apreciere bazată pe preţurile actuale ale lignitului. Este foarte greu de estimat cu cât se va modifica preţul cărbunelui în următorii ani ori decenii.
„Din total rezervă geologică, doar spre 30% este exploatabilă. Sunt zăcăminte de suprafaţă, mai uşor de exploatat, deci mai ieftine, şi sunt cele de adâncime care sunt greu de exploatat, scumpe, nu are sens să le exploatezi. Tendinţa, pe termen mediu, este de scumpire a tonei de lignit pentru că şi MWh produs în termocentralele pe cărbune devine, în timp, mai scump”, ne-a explicat Petroniu.
În fiecare an, dintr-un consum mediu la nivel naţional de 50-60 de TWh, circa 20 TWh vin din termocentralele pe cărbune. Odată cu avansul surselor de energie „verzi”, ponderea termocentralelor în total producţie scade. Totuşi, odată ce subvenţionarea energiei regenerabile va înceta, energia termo va fi din nou la mare căutare, cu efect direct şi asupra preţului lignitului, arată oficialul CEO.
În prezent, termocentralele pe cărbune sunt într-o situaţie ingrată. Preţul energiei a scăzut cu circa 20-30% faţă de anul trecut din cauza intrării masive pe piaţă a energiei „verzi” ieftine, astfel că sunt puse în situaţia de a vinde aproape de preţul de producţie. „Salvarea” termocentralelor vine din livrările pe piaţa reglementată unde statul, prin Agenţia de Reglementare în Energie, a impus un preţ de achiziţie al energiei termo care să acopere costurile de producţie şi să lase şi o marjă de profit.
Minele de huilă din Valea Jiului şi cele de lignit din Oltenia alimentează termocentralele reunite în Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia. Împreună, cele două complexuri reprezintă cel mai mare producător de electricitate din România şi principalul factor de echilibru al sistemului atunci când e secetă, nu bate vântul sau se întrerupe din funcţionare unul din cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, cum s-a tot întâmplat în ultimul an.
România exploatează lignit din 1957. De atunci, circa 1 miliarde de tone au fost scoase din pământ pentru a fi arse în termocentrale.
Lignitul este un cărbune natural de calitate inferioară care este folosit drept combustibil sub formă de brichete. Are o putere calorifică superioară mai mică decât a huilei.
Complexul Energetic Oltenia exploatează circa 32 de milioane de tone de lignit anual. În prezent, este în discuţii cu mai multe companii germane care ar vrea să cumpere circa 2,5 milioane de tone de lignit, însă aceste discuţii nu au duc însă la niciun rezultat.
lignitRezervele geologice de lignit disponibile la Compania Lignitului Oltenia, integrată în Complexul Energetic Oltenia, sunt estimate la circa 20 de miliarde de tone ceea ce, considerând un preţ actual al tonei de circa 20 de euro, ar însemna rezervele totale evaluate la circa 400 de miliarde de euro. 
  • Written by A.P.
  • Category: Economic
  • Hits: 454

Dyneff, compania petroliera detinuta de grupul Rompetrol in Europa Occidentala, vinde cu succes in statiile de distributie a carburantilor din sudul Frantei un produs bio, denumit E 85

Compus în proprţie de 75-85% din etanol şi restul din benzină cu cifra octanică 95, produsul este conceput special pentru piaţa franceză, una dintre cele mai avansate din Europa din punct de vedere al utilizării biocarburanţilor.
Dat fiind conţinutul mare de componentă bio, produsul este mai ieftin decât benzina clasică şi decât motorina. Astfel, la o staţie Dyneff, un litru de E 85 costă 0,94 euro, în condiţiile în care un litru de benzină de 95 1,60 euro, iar un litru de motorină 1,40 euro. Aşadar, comparativ cu benzina de 95, amestecul E 85 este cu circa 41% mai ieftin.
Totuşi, acest carburant nu poate fi pus direct în rezervor dacă motorul nu este adaptat. În acest sens, este nevoie de un dispozitiv numit kit flex fuel, care ar costa circa 400 de euro, cu montajul inclus. În plus, consumul de carburant este mai mare, cu 20% şi chiar peste. Totuşi, dată fiind diferenţa de preţ, şoferul câştigă în jur 30 de euro la fiercare plin, dacă alimentează cu E 85, comparativ cu benzina de 95.
Produsul are un preţ mai mic din cauza taxelor mai mici şi este avantajos şi pentru companiile petroliere să îl vândă, dat fiind că, în Franţa şi ele beneficiază de unele reduceri de taxe dacă oferă produse mai puţin poluante. Carburantul are un impact pozitiv în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a încălzirii globale.
Chiar dacă produsul exista de mai multă vreme în Franţa, cei de la Dyneff sunt primii care l-au pus în staţiile de alimentare din sudul Franţei, piaţă pe care dieselul face legea. Dyneff ocupă în prezent locul 3 pe piaţa distribuţiei de E85 în Franţa, iar la sfârşitul anului 2012 a atins o cotă de piaţă de 12% la nivel naţional cu 13 staţii de alimentare echipate pentru distribuţia de E85. Succesul acestui carburant se mai explică şi prin altă realitate: din cauza veniturilor din zona de sud a Franţei, există un număr destul de mare de posesori de autoturisme mai vechi, care aleg să alimenteze direct cu E 85 în amestec cu benzină de 95, fără să aibă instalat acel dispozitiv.
Dyneff este cea mai mare companie din regiunea Languedoc – Roussillon și una din cele mai importante companii din zona de sud a Franței. Compania livrează în fiecare an aproximativ 2,3 milioane metri cubi de produse petroliere prin cele trei canale majore de distribuție din Franța și Spania: retail (115 stații), small and medium distribution (9 filiale de vânzări) și trading și wholesale. Compania deține două terminale proprii în Port la Nouvelle şi este acţionară la terminalele din Marsilia și Lyon. În afară de prezența din sudul Franței, Dyneff este un trader important pe piața franceză și spaniolă operând importante capacități de import, stocaj, distribuție, în porturi precum Barcelona, Valencia, Bilbao, Bordeaux și Le Havre.
Grupul Rompetrol este deţinut integral de compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan – KazMunayGas, fiind prezent în 12 ţări şi cu majoritatea activelor şi operaţiunilor în Franţa, România, Spania şi Sud-Estul Europei. Rompetrol este implicat în activităţi de rafinare, marketing şi trading, dar şi în explorare şi producţie, servicii petroliere, EPCM, transport, etc. Rompetrol intenţionează să devină una dintre cele mai importante companii petroliere integrate din Europa, din regiunea Mării Negre şi a Mării Mediterane. În 2012, grupul a înregistrat o cifră de afaceri de 10,8 miliarde USD.
carburant_ecoCompus în proprţie de 75-85% din etanol şi restul din benzină cu cifra octanică 95, produsul este conceput special pentru piaţa franceză, una dintre cele mai avansate din Europa din punct de vedere al utilizării biocarburanţilor.
  • Written by A.P.
  • Category: Economic
  • Hits: 584

Comentarii

Certificat Web norton safe web valid rss rogers Revista Presei ziare ziare-pe-net.ro stiri in timp real! ziare ziare.org