ZIUA MUNCII: Înainte de Revoluţie se muncea mai bine
Peste 60 la sută dintre români consideră că se muncea mai bine în România înainte de 1989, iar peste jumătate cred că ziua de 1 Mai era sărbătorită mai frumos decât în prezent, potrivit unui studiu remis MEDIAFAX.
Studiul, realizat pentru Ziua Muncii, de către Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), arată că peste jumătate dintre români (54 la sută) obişnuiesc să sărbătorească 1 Mai, iar cei mai mulţi dintre ei petrec această zi fie acasă (39 la sută), fie la iarbă verde (39 la sută), cu familia apropiată (54 la sută), în compania prietenilor (25 la sută) sau cu familia extinsă (17 la sută).
Pentru o treime dintre participanţii la studiu (35 la sută),1 Mai semnifică Ziua Muncii, dar pentru 13 la sută această zi este doar „zi liberă”, zece la sută spun că este o zi obişnuită, normală. Pentru nouă procente această zi nu are nicio semnificaţie, iar pentru şapte la sută este o zi de odihnă şi relaxare
ZIUA MUNCII, Labour Day, este cunoscută şi sub denumirea de May Day (Ziua Mai). Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificaţiei zilei de 1 mai, ca Ziua internaţională a muncitorilor. În anul 1872, circa 100.000 de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.
Data de 1 mai apare, pentru prima dată, în legătură cu întrunirea, din anul 1886, a Federaţiei Sindicatelor din Statele Unite şi Canadei (precursoarea Federaţiei Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor şi Tâmplarilor, a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la şi după 1 mai 1886”, sugerându-se organizaţiilor muncitoreşti respectarea acesteia.
ZIUA MUNCII, totul a pornit în 1886
La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă, cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde s-au întrunit 90.000 de persoane, din care aproximativ 40.000 se aflau în grevă. Rezultatul a fost acela că circa 35.000 de muncitori au câştigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.
Dar ziua de 1 mai a devenit cunoscută în lumea întreagă în urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai târziu, în Piaţa Heymarket din Chicago. Numărul greviştilor se ridicase la peste 65.000, iar în urma ciocnirii cu poliţia au rezultat mai multe victime.
ZIUA MUNCII: Este sărbătorită de Google printr-un „Doodle” inedit, care reprezintă un muncitor ce ridică deasupra capului logo-ul Google.
ZIUA MUNCII: S-a născut în Statele Unite, tărâmul capitalismului, în toiul luptei pentru drepturile muncitorilor, dar este sărbătorită acum în întreaga lume.
ZIUA MUNCII: În unele ţări, tradiţionale sunt nu numai demonstraţiile paşnice, ci şi ciocnirile cu poliţia. În Germania, mai multe oraşe sunt scene ale luptelor dintre autorităţi şi tinerii de stânga.
ZIUA MUNCII: În România, ZIUA MUNCII a fost sărbătorită pentru prima dată în 1890. Pentru oamenii de azi, mai vii au rămas în memorie demonstraţiile obligatorii din perioada comunistă.
În anul 1888, la întrunirea Federaţiei Americane a Muncii, s-a stabilit ca în ziua de 1 mai 1890 să aibă loc manifestaţii şi greve, pentru reducerea zilei de muncă de 8 ore. Iar în anul 1889, social-democraţii afiliaţi la Internaţională a ll-a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internaţională a muncitorilor. La 1 mai 1890, au avut loc demonstraţii în SUA, în majoritatea ţărilor europene, în Chile, Peru şi Cuba.
La scurt timp, Federaţia Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day („Ziua Muncii”), anual, în prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirmând această dată ca sărbătoare legală.
ZIUA MUNCII, LIBERĂ în Europa
În alte ţări însă, Ziua Muncii 2013 este marcată la nivel internaţional pe 1 mai, după ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă. Astfel, în majoritatea ţărilor vest-europene, ziua de 1 mai este zi liberă.
În fostele ţări comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoţită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiţie a mişcării muncitoreşti internaţionale. De asemenea, naziştii au avut tentative de uzurpare a acestor tradiţii. Ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare a comunităţii naţionale germane, promiţându-se construirea unui socialism naţional, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc.
În România, Ziua Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în 1890, iar în timpul comunismului această sărbătoare a fost marcată, ca şi în alte ţări comuniste, de manifestări propagandistice. După revoluţia din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi propagandistice, însă a fost marcată prin evenimente sociale, în aer liber.
S-a născut în Statele Unite, tărâmul capitalismului, în toiul luptei pentru drepturile muncitorilor, dar este sărbătorită acum în întreaga lume.
ZIUA MUNCII: Înainte de Revoluţie se muncea mai bine
Peste 60 la sută dintre români consideră că se muncea mai bine în România înainte de 1989, iar peste jumătate cred că ziua de 1 Mai era sărbătorită mai frumos decât în prezent, potrivit unui studiu remis MEDIAFAX.
Studiul, realizat pentru Ziua Muncii, de către Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), arată că peste jumătate dintre români (54 la sută) obişnuiesc să sărbătorească 1 Mai, iar cei mai mulţi dintre ei petrec această zi fie acasă (39 la sută), fie la iarbă verde (39 la sută), cu familia apropiată (54 la sută), în compania prietenilor (25 la sută) sau cu familia extinsă (17 la sută).
Pentru o treime dintre participanţii la studiu (35 la sută),1 Mai semnifică Ziua Muncii, dar pentru 13 la sută această zi este doar „zi liberă”, zece la sută spun că este o zi obişnuită, normală. Pentru nouă procente această zi nu are nicio semnificaţie, iar pentru şapte la sută este o zi de odihnă şi relaxare
ZIUA MUNCII, Labour Day, este cunoscută şi sub denumirea de May Day (Ziua Mai). Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificaţiei zilei de 1 mai, ca Ziua internaţională a muncitorilor. În anul 1872, circa 100.000 de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.
Data de 1 mai apare, pentru prima dată, în legătură cu întrunirea, din anul 1886, a Federaţiei Sindicatelor din Statele Unite şi Canadei (precursoarea Federaţiei Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor şi Tâmplarilor, a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la şi după 1 mai 1886”, sugerându-se organizaţiilor muncitoreşti respectarea acesteia.
ZIUA MUNCII, totul a pornit în 1886
La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă, cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde s-au întrunit 90.000 de persoane, din care aproximativ 40.000 se aflau în grevă. Rezultatul a fost acela că circa 35.000 de muncitori au câştigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.
Dar ziua de 1 mai a devenit cunoscută în lumea întreagă în urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai târziu, în Piaţa Heymarket din Chicago. Numărul greviştilor se ridicase la peste 65.000, iar în urma ciocnirii cu poliţia au rezultat mai multe victime.ZIUA MUNCII: Este sărbătorită de Google printr-un „Doodle” inedit, care reprezintă un muncitor ce ridică deasupra capului logo-ul Google.
ZIUA MUNCII: S-a născut în Statele Unite, tărâmul capitalismului, în toiul luptei pentru drepturile muncitorilor, dar este sărbătorită acum în întreaga lume.
ZIUA MUNCII: În unele ţări, tradiţionale sunt nu numai demonstraţiile paşnice, ci şi ciocnirile cu poliţia. În Germania, mai multe oraşe sunt scene ale luptelor dintre autorităţi şi tinerii de stânga.
ZIUA MUNCII: În România, ZIUA MUNCII a fost sărbătorită pentru prima dată în 1890. Pentru oamenii de azi, mai vii au rămas în memorie demonstraţiile obligatorii din perioada comunistă.
În anul 1888, la întrunirea Federaţiei Americane a Muncii, s-a stabilit ca în ziua de 1 mai 1890 să aibă loc manifestaţii şi greve, pentru reducerea zilei de muncă de 8 ore. Iar în anul 1889, social-democraţii afiliaţi la Internaţională a ll-a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internaţională a muncitorilor. La 1 mai 1890, au avut loc demonstraţii în SUA, în majoritatea ţărilor europene, în Chile, Peru şi Cuba.La scurt timp, Federaţia Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day („Ziua Muncii”), anual, în prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirmând această dată ca sărbătoare legală.
ZIUA MUNCII, LIBERĂ în Europa
În alte ţări însă, Ziua Muncii 2013 este marcată la nivel internaţional pe 1 mai, după ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă. Astfel, în majoritatea ţărilor vest-europene, ziua de 1 mai este zi liberă.
În fostele ţări comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoţită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiţie a mişcării muncitoreşti internaţionale. De asemenea, naziştii au avut tentative de uzurpare a acestor tradiţii. Ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare a comunităţii naţionale germane, promiţându-se construirea unui socialism naţional, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc.
În România, Ziua Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în 1890, iar în timpul comunismului această sărbătoare a fost marcată, ca şi în alte ţări comuniste, de manifestări propagandistice. După revoluţia din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi propagandistice, însă a fost marcată prin evenimente sociale, în aer liber.
