Președintele Camerei de Comerț i-a amenințat pe șefii filialelor județene cu excluderea din sistem. Șase parlamentari îi dau o mână de ajutor să preia afacerea
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihail Vlasov, căruia prietenii îi spun Mişu, încearcă pentru a patra oară să îşi treacă în subordine Registrul Comerţului, aflat acum în coordonarea Ministerului Justiţiei, condus de prietena lui, Mona Pivniceru.
Veniturile uriaşe pe care le produce Registrul Comerţului, de peste 60 de milioane de euro anual, precum şi patrimoniul Registrului (evaluat la peste 10 milioane de euro) sunt miza extraordinară a acestui scandal. Prietena lui, Mona Pivniceru, tace suspect. La fel şi Claudia Silvia Mihalcea, şefa Registrului Comerţului, înscăunată fără concurs. Ambele au evitat să-şi spună poziţia faţă de oportunitatea unui asemenea transfer, deşi Pivniceru coordonează, iar Mihalcea conduce Registrul. Mona tace. Claudia „se abţine” să nu-şi depăşească competenţa, aşa ne-a răspuns.
Potent om de afaceri, cu conexiuni în lumea politică, nimeni altul decât socrul fostului ministru de Interne, Cristian David (fost Troacă), azi ministru delegat pentru românii de pretutindeni, Mişu Vlasov nu s-a dat în lături de la nimic pentru a pune mâna pe averea colosală a Registrului, smulgând-o din buzunarul public pentru portofelul privat al Camerei.
Ca să-i convingă pe decidenţii politici să-i sprijine proiectul, Vlasov a folosit de la el în jos – către Camerele judeţene de comerţ – forţa ameninţării cu excluderea.
Pentru că îi trebuia un document semnat de toţi preşedinţii Camerelor judeţene, Vlasov le spunea să-şi asume responsabilitatea faţă de Sistem, considerând absenţa lor de la şedinţă o sfidare şi un act de intoleranţă: „Pentru acei dintre noi care nu înţeleg seriozitatea acestui deziderat voi considera că aceştia se situează în afara Sistemului, voi solicita statutar Colegiului ridicarea calităţii de membru al Camerei Naţionale şi, în conformitate cu obligativitatea legii de a avea în fiecare judeţ o Cameră de Comerţ, vom apela la oameni de afaceri ai locului (este nevoie de doar 5 societăţi comerciale) pentru a înfiinţa Camera de Comerţ pe care Camera Naţională să o recunoască ca membru de drept şi respectiva organizaţie va intra legal şi statutar în Sistem”.
Control total
După acest tur de forţă, a convins şase parlamentari să depună la Senat proiectul privind preluarea Registrului la Camera de Comerţ, acţiune petrecută la 21 februarie 2013, despre care „Evenimentul zilei” a informat încă de sâmbătă. Potrivit proiectului, Vlasov capătă control total asupra Registrului Comerţului. Ia puterea de decizie nu doar în privinţa banilor şi a patrimoniului Registrului, dar şi asupra numirilor în funcţiile importante din instituţia pe care se pregăteşte s-o preia. Oameni de afaceri au dubii cu privire la menţinerea ghişeului unic şi scurtarea timpilor pierduţi cu înregistrările, ambele beneficii introduse pentru prima oară de fostul premier Adrian Năstase.
Prietena Mona se face că plouă
„Evenimentul zilei” a chestionat Ministerul Justiţiei încă din data de 7 februarie 2013 cu privire la transferul Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei, la Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) şi poziţia ministerului faţă de o asemenea preluare. Răspunsul primit ne arată că Mona Pivniceru, ca ministru al Justiţiei, evită să facă publică poziţia ministerului pe care îl conduce.
A comunicat sec: „Ministerul Justiţiei nu a primit vreo solicitare de aviz cu o asemenea temă „de la ultima propunere legislativă, devenită Legea nr.39/2011 pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ nr.335/2007”. Nici nu ne-a pus la dispoziţie, cum am cerut, punctele de vedere emise de MJ, în trecut, cu privire la transferul RC către CCIR. Mona ne-a trimis la Guvern, care aprobă şi transmite Parlamentului avizul, în cazul iniţiativelor parlamentare. Răspunsul l-am primit cu două zile înainte ca proiectul să fie depus la Senat de „antemergătorii” lui Vlasov.
Unitate cu forţa: I-a ameninţat că-i dă afară
Înainte ca proiectul de lege – menit să îndeplinească visul lui Mihail Vlasov – să fie depus la Senat, decidenţii politici i-au cerut preşedintelui CCIR dovada unităţii sistemului cu privire la preluarea Registrului Comerţului de către Cameră. „Mi s-a solicitat expres ca înainte de a emite vreo pretenţie, să fac dovada unităţii Sistemului. Dovada nu se poate produce decât printr-un document semnat şi parafat in corpore!”, scria Vlasov către preşedinţii Camerelor din ţară. El i-a şi ameninţat cu excluderea pe cei care vor absenta de la şedinţa cu pricina.
Alţii în locul rebelilor
În locul celor care nu i se supun şi-l sfidează, Vlasov promitea să pună alţii foarte uşor: „Vom apela la oameni de afaceri ai locului pentru a înfiinţa Camera de Comerţ pe care Camera Naţională să o recunoască ca membru de drept”.
În replică, un grup de 12 Camere Judeţene de Comerţ l-au reclamat la DNA, pentru abuz în serviciu. I se reproşează cheltuirea a peste 1.300.000 de euro peste plafonul care îi fusese aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor.
Năstase a reparat un rău pentru economia de piaţă
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, a spus în multe din întâlnirile sale cu membri ai Camerelor de Comerţ că în timpul guvernării Adrian Năstase sistemul Camerelor de Comerţ a fost „distrus” din cauza modificărilor legislative prin care Registrul Comerţului a fost trecut la Ministerul Justiţiei. „Parcă încerca să se folosească de deficitul de imagine al lui Adrian Năstase, aflat încă în penitenciar, pentru a obţine acceptul nostru pentru proiect. A pus şi presiune pe noi, că ne dă afară dacă zicem nu”, ne-a declarat un membru al Camerelor de Comerţ, sub protecţia anonimatului.
Ca o paranteză fie spus, proiectul de Hotărâre privind modificarea Legii 26/1990 a Registrului Comerţului şi a OUG 76/2001, semnat de fostul premier Adrian Năstase, prin care propunea o împărţire justă a patrimoniului între CCIR şi ONRC a fost respins. Dovada se găseşte în Monitorul Oficial nr. 876 din 2003. Dar multe dintre propunerile fostului premier au fost preluate de Parlament atunci când au avut loc dezbateri privind aprobarea Ordonanţei 129/2002 prin care a fost reglementată activitatea ONRC ca entitate separată de CCIR, pusă sub coordonarea Ministerului Justiţiei. În expunerea de motive semnată de fostul prim-ministru Adrian Năstase la Hotărârea de adoptare a OUG 129/2002, devenită Lege abia în 2003, publicată în M.Of. 857/2003, se arăta printre altele de ce este absolut necesar ca Oficiul Naţional al Registrului Comerţului să funcţioneze în subordinea Ministerului Justiţiei.
„Această nouă organizare a RC va determina eliminarea unor verigi care conduc la întârzierea înregistrărilor”, arăta fostul premier. El a subliniat importanţa funcţionării Birourilor Unice în cadrul oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, ca structuri proprii ale acestora. El a iniţiat înscrierea unei firme în patru zile. Acum durează doar trei zile.
România Liberă a publicat un articol în care descrie în detaliu conflictul de interese din acest caz.
Jurnaliștii de la RL au descris situația de incompatibilitate în care se află arbitrii-parlamentari Gorghiu şi Iordache, numiţi în dosare de Vlasov
”În cazul primilor doi, conflictul moral provine din calitatea de arbitri ai Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR. Alina Gorghiu a încasat în urma prestării activităţii de arbitru suma de 21.457 lei (aproximativ 4.800 de euro), iar colegul ei, Florin Iordache, a primit 145.686 lei (circa 33.110 euro)”, spun jurnaliștii RL.
”Banii nu vin din fondurile CCIR, ci din taxele plătite de firme pentru a li se face dreptate de către Curtea de Arbitraj. Dependenţa arbitrilor de bunăvoinţa lui Mihail Vlasov este evidentă în ceea ce priveşte modul în care sunt repartizate dosarele”, se mai arată în articolul RL.
„Nefiind plătită de CCIR, nu există incompatibilităţi sau conflicte de interese. Vă rog să verificaţi la ANI pentru că eu am alte calităţi, de avocat şi mediator, cumulat cu cea de deputat şi există rezoluţia ANI că nu e o problemă”, a spus Alina Ştefania Gorghiu.
„E doar o iniţiativă, poate fi acceptată sau respinsă. Eu sunt doar unul dintre cei aproximativ 120 de arbitri“, n-a declarat Deputatul PSD Florin Iordache.
Președintele Camerei de Comerț i-a amenințat pe șefii filialelor județene cu excluderea din sistem. Șase parlamentari îi dau o mână de ajutor să preia afacerea
Președintele Camerei de Comerț i-a amenințat pe șefii filialelor județene cu excluderea din sistem. Șase parlamentari îi dau o mână de ajutor să preia afacerea
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihail Vlasov, căruia prietenii îi spun Mişu, încearcă pentru a patra oară să îşi treacă în subordine Registrul Comerţului, aflat acum în coordonarea Ministerului Justiţiei, condus de prietena lui, Mona Pivniceru.Veniturile uriaşe pe care le produce Registrul Comerţului, de peste 60 de milioane de euro anual, precum şi patrimoniul Registrului (evaluat la peste 10 milioane de euro) sunt miza extraordinară a acestui scandal. Prietena lui, Mona Pivniceru, tace suspect. La fel şi Claudia Silvia Mihalcea, şefa Registrului Comerţului, înscăunată fără concurs. Ambele au evitat să-şi spună poziţia faţă de oportunitatea unui asemenea transfer, deşi Pivniceru coordonează, iar Mihalcea conduce Registrul. Mona tace. Claudia „se abţine” să nu-şi depăşească competenţa, aşa ne-a răspuns.
Potent om de afaceri, cu conexiuni în lumea politică, nimeni altul decât socrul fostului ministru de Interne, Cristian David (fost Troacă), azi ministru delegat pentru românii de pretutindeni, Mişu Vlasov nu s-a dat în lături de la nimic pentru a pune mâna pe averea colosală a Registrului, smulgând-o din buzunarul public pentru portofelul privat al Camerei.
Ca să-i convingă pe decidenţii politici să-i sprijine proiectul, Vlasov a folosit de la el în jos – către Camerele judeţene de comerţ – forţa ameninţării cu excluderea.
Pentru că îi trebuia un document semnat de toţi preşedinţii Camerelor judeţene, Vlasov le spunea să-şi asume responsabilitatea faţă de Sistem, considerând absenţa lor de la şedinţă o sfidare şi un act de intoleranţă: „Pentru acei dintre noi care nu înţeleg seriozitatea acestui deziderat voi considera că aceştia se situează în afara Sistemului, voi solicita statutar Colegiului ridicarea calităţii de membru al Camerei Naţionale şi, în conformitate cu obligativitatea legii de a avea în fiecare judeţ o Cameră de Comerţ, vom apela la oameni de afaceri ai locului (este nevoie de doar 5 societăţi comerciale) pentru a înfiinţa Camera de Comerţ pe care Camera Naţională să o recunoască ca membru de drept şi respectiva organizaţie va intra legal şi statutar în Sistem”.
Control total
După acest tur de forţă, a convins şase parlamentari să depună la Senat proiectul privind preluarea Registrului la Camera de Comerţ, acţiune petrecută la 21 februarie 2013, despre care „Evenimentul zilei” a informat încă de sâmbătă. Potrivit proiectului, Vlasov capătă control total asupra Registrului Comerţului. Ia puterea de decizie nu doar în privinţa banilor şi a patrimoniului Registrului, dar şi asupra numirilor în funcţiile importante din instituţia pe care se pregăteşte s-o preia. Oameni de afaceri au dubii cu privire la menţinerea ghişeului unic şi scurtarea timpilor pierduţi cu înregistrările, ambele beneficii introduse pentru prima oară de fostul premier Adrian Năstase.
Prietena Mona se face că plouă
„Evenimentul zilei” a chestionat Ministerul Justiţiei încă din data de 7 februarie 2013 cu privire la transferul Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei, la Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) şi poziţia ministerului faţă de o asemenea preluare. Răspunsul primit ne arată că Mona Pivniceru, ca ministru al Justiţiei, evită să facă publică poziţia ministerului pe care îl conduce.
A comunicat sec: „Ministerul Justiţiei nu a primit vreo solicitare de aviz cu o asemenea temă „de la ultima propunere legislativă, devenită Legea nr.39/2011 pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ nr.335/2007”. Nici nu ne-a pus la dispoziţie, cum am cerut, punctele de vedere emise de MJ, în trecut, cu privire la transferul RC către CCIR. Mona ne-a trimis la Guvern, care aprobă şi transmite Parlamentului avizul, în cazul iniţiativelor parlamentare. Răspunsul l-am primit cu două zile înainte ca proiectul să fie depus la Senat de „antemergătorii” lui Vlasov.
Unitate cu forţa: I-a ameninţat că-i dă afară
Înainte ca proiectul de lege – menit să îndeplinească visul lui Mihail Vlasov – să fie depus la Senat, decidenţii politici i-au cerut preşedintelui CCIR dovada unităţii sistemului cu privire la preluarea Registrului Comerţului de către Cameră. „Mi s-a solicitat expres ca înainte de a emite vreo pretenţie, să fac dovada unităţii Sistemului. Dovada nu se poate produce decât printr-un document semnat şi parafat in corpore!”, scria Vlasov către preşedinţii Camerelor din ţară. El i-a şi ameninţat cu excluderea pe cei care vor absenta de la şedinţa cu pricina.
Alţii în locul rebelilor
În locul celor care nu i se supun şi-l sfidează, Vlasov promitea să pună alţii foarte uşor: „Vom apela la oameni de afaceri ai locului pentru a înfiinţa Camera de Comerţ pe care Camera Naţională să o recunoască ca membru de drept”.
În replică, un grup de 12 Camere Judeţene de Comerţ l-au reclamat la DNA, pentru abuz în serviciu. I se reproşează cheltuirea a peste 1.300.000 de euro peste plafonul care îi fusese aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor.
Năstase a reparat un rău pentru economia de piaţă
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, a spus în multe din întâlnirile sale cu membri ai Camerelor de Comerţ că în timpul guvernării Adrian Năstase sistemul Camerelor de Comerţ a fost „distrus” din cauza modificărilor legislative prin care Registrul Comerţului a fost trecut la Ministerul Justiţiei. „Parcă încerca să se folosească de deficitul de imagine al lui Adrian Năstase, aflat încă în penitenciar, pentru a obţine acceptul nostru pentru proiect. A pus şi presiune pe noi, că ne dă afară dacă zicem nu”, ne-a declarat un membru al Camerelor de Comerţ, sub protecţia anonimatului.Ca o paranteză fie spus, proiectul de Hotărâre privind modificarea Legii 26/1990 a Registrului Comerţului şi a OUG 76/2001, semnat de fostul premier Adrian Năstase, prin care propunea o împărţire justă a patrimoniului între CCIR şi ONRC a fost respins. Dovada se găseşte în Monitorul Oficial nr. 876 din 2003. Dar multe dintre propunerile fostului premier au fost preluate de Parlament atunci când au avut loc dezbateri privind aprobarea Ordonanţei 129/2002 prin care a fost reglementată activitatea ONRC ca entitate separată de CCIR, pusă sub coordonarea Ministerului Justiţiei. În expunerea de motive semnată de fostul prim-ministru Adrian Năstase la Hotărârea de adoptare a OUG 129/2002, devenită Lege abia în 2003, publicată în M.Of. 857/2003, se arăta printre altele de ce este absolut necesar ca Oficiul Naţional al Registrului Comerţului să funcţioneze în subordinea Ministerului Justiţiei.
„Această nouă organizare a RC va determina eliminarea unor verigi care conduc la întârzierea înregistrărilor”, arăta fostul premier. El a subliniat importanţa funcţionării Birourilor Unice în cadrul oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, ca structuri proprii ale acestora. El a iniţiat înscrierea unei firme în patru zile. Acum durează doar trei zile.
România Liberă a publicat un articol în care descrie în detaliu conflictul de interese din acest caz. Jurnaliștii de la RL au descris situația de incompatibilitate în care se află arbitrii-parlamentari Gorghiu şi Iordache, numiţi în dosare de Vlasov”În cazul primilor doi, conflictul moral provine din calitatea de arbitri ai Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR. Alina Gorghiu a încasat în urma prestării activităţii de arbitru suma de 21.457 lei (aproximativ 4.800 de euro), iar colegul ei, Florin Iordache, a primit 145.686 lei (circa 33.110 euro)”, spun jurnaliștii RL.”Banii nu vin din fondurile CCIR, ci din taxele plătite de firme pentru a li se face dreptate de către Curtea de Arbitraj. Dependenţa arbitrilor de bunăvoinţa lui Mihail Vlasov este evidentă în ceea ce priveşte modul în care sunt repartizate dosarele”, se mai arată în articolul RL.„Nefiind plătită de CCIR, nu există incompatibilităţi sau conflicte de interese. Vă rog să verificaţi la ANI pentru că eu am alte calităţi, de avocat şi mediator, cumulat cu cea de deputat şi există rezoluţia ANI că nu e o problemă”, a spus Alina Ştefania Gorghiu.„E doar o iniţiativă, poate fi acceptată sau respinsă. Eu sunt doar unul dintre cei aproximativ 120 de arbitri“, n-a declarat Deputatul PSD Florin Iordache.