Agricultura – care a contribuit anul trecut la PIB cu aproximativ 15 miliarde de euro, potrivit estimărilor Eurostat – riscă să fie lovită în iulie şi august de o secetă puternică, despre care reprezentanţii Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) au avertizat recent că ar putea fi “la fel de dură ca anul trecut”.
Între timp, Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin ne sfătuieşte „să ne pregătim cu toţii de secetă” şi le dă şi un sfat producătorilor agricoli: folosiţi sistemele de irigaţii. După ce în vara anului trecut premierul Victor Ponta anunţa, cot la cot cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, un pachet de măsuri fără precedent pentru diminuarea efectelor secetei, între care „urgentarea investiţiilor” în sistemul de irigaţii, acum constată că necesarul de investiţii în irigaţii depăşeşte un miliard de euro, bani pe care bugetul de stat nu şi-i permite.
Ponta: Schimbarea climaterică e o realitate
Ministerul Agriculturii şi autorităţile locale s-au pregătit deja pentru a limita pe cât posibil efectele secetei, deoarece este de aşteptat ca anual, cel puţin în lunile iulie şi august, să existe această problemă, a declarat marţi premierul Victor Ponta.
„Toate pregătirile pe care le-au făcut deja, şi ministerul, şi autorităţile locale, sunt în ideea de a limita pe cât posibil efectele secetei. E clar că schimbarea climaterică e o realitate şi că o să avem, probabil, în fiecare an, cel puţin în iulie-august, o să ne confruntăm cu această problemă şi atunci soluţia e cea pentru care suntem astăzi aici”, a spus Ponta, aflat în vizită la staţia de pompare Stancuţa-Gheorghiu din judeţul Brăila.
Impactul secetei în PIB
Scăderea din agricultură de anul trecut, cauzată în mare parte de valul de arşiţă, a fost cea mai mare, comparativ cu evoluţia în PIB a celorlalte domenii de activitate, respectiv de 21,2%, după cum reiese din datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Ponderea agriculturii în PIB este în medie de 6-7% din PIB.
Despre impactul unui an secetos a vorbit recent şi consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu. „Când o vară este bună, cu recolte bune, creşte cam cu vreo două miliarde Produsul Intern Brut. Când este o vară secetoasă, cu multe catastrofe, scade cu vreo două miliarde Produsul Intern Brut. Eu nu pot şti acum cum va fi vara asta. Deocamdată, din informaţiile pe care le am, grâul a avut ploaie la timpul lui, a avut umiditate, iar acum are căldură. Se pare că va fi o recoltă bună la grâu. O variabilă este porumbul, şi s-ar putea să avem probleme cu floarea soarelui şi acestea ar putea aduce scumpiri la ulei’, a declarat Vasilescu.
“Trag un semnal de alarmă, să ne pregătim cu toţii de secetă”, avertiza săptămâna trecută şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, precizând că din păcate vor suferi pierderi culturile de porumb şi floarea-soarelui. El le-a dat şi un sfat preţios producătorilor agricoli, pentru a-şi reduce eventualele pierderile: să utilizeze sistemul de irigaţii, „aşa cum este el”.
În 2012, despăgubirile plătite fermierilor de statul român ca urmare a efectelor secetei în agricultură au fost de 45 de milioane de euro, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii.
Gabriel Popescu, profesor universitar doctor în cadrul Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului de la ASE Bucureşti, a declarat la începutul anului pentru Ziarul Financiar că seceta din toamna anului 2012 îşi va spune cuvântul în acest an, pentru că lucrările agricole au fost întârziate. Anul trecut, cel mai mult au avut de suferit din cauza secetei culturile de grâu, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă.
Cum aşteaptă seceta oficialii de la Agricultură
În iulie anul trecut, într-o conferinţă de presă comună cu ministrul Agriculturii, premierul Victor Ponta anunţa un pachet de măsuri fără precedent pentru combaterea secetei.
Subvenţionarea energiei electrice pentru irigaţii, „urgentarea” investiţiilor în infrastructura de irigaţii, elaborarea unei hotărâri de guvern pentru despăgubirea fermierilor ale căror culturi agricole au suferit de pe urma secetei, precum şi crearea unui fond de creditare cu dobânzi preferenţiale pentru fermieri erau doar câteva dintre promisiunile guvernamentale.
Întrebat de gândul care dintre măsurile de „luptă” cu seceta făcute publice anul trecut au fost puse în practică până în prezent, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că acestea sunt fie realizate, fie în curs de realizare.
“Trebuie să începem proiecte importante pe termen mediu şi lung pentru refacerea sistemului de irigaţii”, admite ministrul Daniel Constantin.
El a ţinut să mai precizeze că, în prezent, agricultorii plătesc un preţ al energiei electrice pentru mia de metri cubi de apă pompată în sistemele de irigaţii mai mic cu 20% faţă de 2012. De acest preţ reglementat de tip B la energie fermierii pot beneficia în anumite condiţii, dar care nu vor fi aplicate în lunile iulie şi august. „Nu există nicio restricţie de ora la care se poate uda, în lunile iulie şi august, ci doar pentru lunile martie, aprilie, mai, iunie şi septembrie, când pot să ude toată ziua, mai puţin în intervalul orar 20:00 – 22:00”, a explicat recent ministrul Agriculturii, citat de Agerpres.
De menţionat că preţul energiei este cel mai important cost pentru cei care vor să irige, el reprezentând 80% din preţul apei pentru irigaţii.
Necesar de investiţii pentru infrastructura de bază a sistemului de irigaţii: un miliard de euro
Constantin a admis că pentru infrastructura de bază a sistemului de irigaţii este nevoie de investiţii de un miliard de euro, fonduri pe care bugetul de stat nu le poate pune la dispoziţie.
Ministerul Agriculturii a încercat, în luna februarie, să direcţioneze un miliard de euro din cele 21 de miliarde de euro fonduri structurale alocate până în anul 2020 către infrastructura de bază din irigaţii. Scopul: extinderea suprafeţei irigabile cu 800.000 de hectare.
Daniel Constantin a precizat că, deşi negocierile dintre autorităţile române şi reprezentanţii Comisiei Europene au eşuat în luna februarie pe această temă, ideea nu a fost abandonată, discuţiile continuând.
“În februarie, la Comisia Europeană, nu s-a reuşit obţinerea acestei sume, dar noi nu am abandonat discuţiile. Dacă nu se va reuşi, ne gândim la un parteneriat public-privat”, a declarat pentru gândul Daniel Constantin.
Suprafaţa irigată: 400.000 de hectare
Suprafaţa de terenuri agricole irigate în acest an este de aproape 4 ori mai mare faţă de anul trecut, se mândreşte şeful de la Agricultură.
“Avem contracte în prezent pentru peste 400.000 de hectare, faţă de 120.000 de hectare anul trecut. Este posibil să fie chiar mai multe, datorită reviziei tehnice care a asigurat prima umplere cu apă a canalelor magistrale de irigaţii”, a spus Constantin.
El a spus că, pentru a diminua pierderile, fermierii trebuie să folosească sistemul de irigaţii. „Pentru a avea pierderi cât mai mici, trebuie să utilizăm sistemul de irigaţie pe care-l avem, aşa cum este el, venind cu facilităţi pe care le creează Ministerul Agriculturii”, a spus recent ministrul Agriculturii.
De-a lungul anilor, incompetenţa şi nepriceperea celor care au condus sistemele de irigaţii ale României au făcut ca sute de mii de hectare să rămână fără apă, potrivit unui reportaj difuzat de ProTv, în emisiunea „România, te iubesc!” din septembrie anul trecut.
Cum vor plăti agricultorii mai puţin pentru irigaţii
Pe de altă parte, ministrul Daniel Constantin a mai arătat că pentru ca fermierii să plătească un preţ mai mic pentru irigaţii, Ministerul Agriculturii a decis să suporte cheltuielile Agenţiei Naţionale de Imbunătăţiri Funciare (ANIF) pentru a realiza prima umplere cu apă a canalelor magistrale utilizate pentru irigaţii.
Costurile totale pentru umplerea canalelor magistrale – estimate la câteva milioane de euro – vor fi scăzute practic din factura pentru irigaţii pe care o vor achita producătorii agricoli în această vară.
„Sunt măsuri pe care le-am luat şi pe care le vom aplica în perioada imediat următoare, mă refer la prima umplere. E o chestiune care nu s-a mai întâmplat în România de foarte mulţi ani, dar luăm această măsură cu anumite costuri, pentru că e mult mai uşor să aloci acum o sumă de, nu ştiu, 3, 4, 5 milioane de euro decât să oferi despăgubiri cum am făcut anul trecut de 45 de milioane de euro”, a precizat recent Daniel Constantin.
Ştefan Poienaru: “Estimăm producţii mai bune ca anul trecut”
Ştefan Poienaru, unul dintre primii zece producători agricoli de pe piaţa locală, estimează că recoltele din acest an vor fi mai bune decât cele de anul trecut.
„În Dobrogea, Lunca Dunării, Bărăganul de Est, Brăila au fost probleme cu seceta în acest an, mai ales la culturile de grâu şi rapiţă. Pentru aceste zone, recolta de grâu este afectată în proporţie de 15-20%. Precipitaţiile de săptămâna aceasta au mai îmbunătăţit puţin condiţiile din sol. Estimăm la orz, grâu şi rapiţă o producţie mai bună decât în 2012. Probleme mai mari cu seceta vor fi în iulie-august”, spune Ştefan Poienaru, care cultivă 17.000 de hectare.
Dintre acestea, anual sunt irigate 5.000 hectare/an. “Luăm apă din cele două braţe ale fluviului. Avem 60 de instalaţii de irigaţii pe tambur, se autorulează. Suntem în curs de a ne rezolva problema irigaţiilor. Investiţia totală în acest scop este de 4 milioane de euro”, a explicat Poienaru.
Ministrul Daniel Constantin s-a declarat optimist privind recolta de toamnă, când ”culturile par că vor arăta bine”, însă este pregătit să lupte cu lipsa precipitaţiilor din lunile de vară.
Constantin a declarat că printre măsurile luate deja de Guvern se numără majorarea numărului de contracta pentru irigare, dar şi folosirea a circa 100 de milioane de euro din fonduri europene pentru infrastructura secundară de irigaţie, iniţiativă pe care Guvernul a aplicat-o încă de anul trecut.
ANM: Suprafeţe agricole extinse din Moldova, Muntenia, Oltenia, Banat şi Dobrogea au deficite de umiditate în sol
În prezent, suprafeţe agricole extinse din Moldova, Muntenia, Oltenia, Banat şi Dobrogea înregistrează deficite de umiditate în sol, în aceste zone seceta pedologică fiind moderată şi puternică, se arată în prognoza agrometeorologică publicată pe site-ul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.
Potrivit datelor prezentate în urmă cu câteva săptămâni de directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Ion Sandu, pentru agricultori veştile nu sunt dintre cele bune. Cantităţile lunare de precipitaţii vor prezenta valori sub mediile multianuale în întreaga ţară. Sandu a declarat că prognozele arată că în iulie-august seceta “va fi la fel de dură ca şi anul trecut”, iar temperaturile vor fi mai mari ca în perioada corespunzătoare a anului precedent.
Agricultura – care a contribuit anul trecut la PIB cu aproximativ 15 miliarde de euro, potrivit estimărilor Eurostat – riscă să fie lovită în iulie şi august de o secetă puternică
Agricultura – care a contribuit anul trecut la PIB cu aproximativ 15 miliarde de euro, potrivit estimărilor Eurostat – riscă să fie lovită în iulie şi august de o secetă puternică, despre care reprezentanţii Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) au avertizat recent că ar putea fi “la fel de dură ca anul trecut”.
Între timp, Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin ne sfătuieşte „să ne pregătim cu toţii de secetă” şi le dă şi un sfat producătorilor agricoli: folosiţi sistemele de irigaţii. După ce în vara anului trecut premierul Victor Ponta anunţa, cot la cot cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, un pachet de măsuri fără precedent pentru diminuarea efectelor secetei, între care „urgentarea investiţiilor” în sistemul de irigaţii, acum constată că necesarul de investiţii în irigaţii depăşeşte un miliard de euro, bani pe care bugetul de stat nu şi-i permite.
Ponta: Schimbarea climaterică e o realitate
Ministerul Agriculturii şi autorităţile locale s-au pregătit deja pentru a limita pe cât posibil efectele secetei, deoarece este de aşteptat ca anual, cel puţin în lunile iulie şi august, să existe această problemă, a declarat marţi premierul Victor Ponta.
„Toate pregătirile pe care le-au făcut deja, şi ministerul, şi autorităţile locale, sunt în ideea de a limita pe cât posibil efectele secetei. E clar că schimbarea climaterică e o realitate şi că o să avem, probabil, în fiecare an, cel puţin în iulie-august, o să ne confruntăm cu această problemă şi atunci soluţia e cea pentru care suntem astăzi aici”, a spus Ponta, aflat în vizită la staţia de pompare Stancuţa-Gheorghiu din judeţul Brăila.
Impactul secetei în PIB
Scăderea din agricultură de anul trecut, cauzată în mare parte de valul de arşiţă, a fost cea mai mare, comparativ cu evoluţia în PIB a celorlalte domenii de activitate, respectiv de 21,2%, după cum reiese din datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Ponderea agriculturii în PIB este în medie de 6-7% din PIB.
Despre impactul unui an secetos a vorbit recent şi consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu. „Când o vară este bună, cu recolte bune, creşte cam cu vreo două miliarde Produsul Intern Brut. Când este o vară secetoasă, cu multe catastrofe, scade cu vreo două miliarde Produsul Intern Brut. Eu nu pot şti acum cum va fi vara asta. Deocamdată, din informaţiile pe care le am, grâul a avut ploaie la timpul lui, a avut umiditate, iar acum are căldură. Se pare că va fi o recoltă bună la grâu. O variabilă este porumbul, şi s-ar putea să avem probleme cu floarea soarelui şi acestea ar putea aduce scumpiri la ulei’, a declarat Vasilescu.
“Trag un semnal de alarmă, să ne pregătim cu toţii de secetă”, avertiza săptămâna trecută şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, precizând că din păcate vor suferi pierderi culturile de porumb şi floarea-soarelui. El le-a dat şi un sfat preţios producătorilor agricoli, pentru a-şi reduce eventualele pierderile: să utilizeze sistemul de irigaţii, „aşa cum este el”.
În 2012, despăgubirile plătite fermierilor de statul român ca urmare a efectelor secetei în agricultură au fost de 45 de milioane de euro, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii.
Gabriel Popescu, profesor universitar doctor în cadrul Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului de la ASE Bucureşti, a declarat la începutul anului pentru Ziarul Financiar că seceta din toamna anului 2012 îşi va spune cuvântul în acest an, pentru că lucrările agricole au fost întârziate. Anul trecut, cel mai mult au avut de suferit din cauza secetei culturile de grâu, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă.
Cum aşteaptă seceta oficialii de la Agricultură
În iulie anul trecut, într-o conferinţă de presă comună cu ministrul Agriculturii, premierul Victor Ponta anunţa un pachet de măsuri fără precedent pentru combaterea secetei.
Subvenţionarea energiei electrice pentru irigaţii, „urgentarea” investiţiilor în infrastructura de irigaţii, elaborarea unei hotărâri de guvern pentru despăgubirea fermierilor ale căror culturi agricole au suferit de pe urma secetei, precum şi crearea unui fond de creditare cu dobânzi preferenţiale pentru fermieri erau doar câteva dintre promisiunile guvernamentale.
Întrebat de gândul care dintre măsurile de „luptă” cu seceta făcute publice anul trecut au fost puse în practică până în prezent, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că acestea sunt fie realizate, fie în curs de realizare.
“Trebuie să începem proiecte importante pe termen mediu şi lung pentru refacerea sistemului de irigaţii”, admite ministrul Daniel Constantin.
El a ţinut să mai precizeze că, în prezent, agricultorii plătesc un preţ al energiei electrice pentru mia de metri cubi de apă pompată în sistemele de irigaţii mai mic cu 20% faţă de 2012. De acest preţ reglementat de tip B la energie fermierii pot beneficia în anumite condiţii, dar care nu vor fi aplicate în lunile iulie şi august. „Nu există nicio restricţie de ora la care se poate uda, în lunile iulie şi august, ci doar pentru lunile martie, aprilie, mai, iunie şi septembrie, când pot să ude toată ziua, mai puţin în intervalul orar 20:00 – 22:00”, a explicat recent ministrul Agriculturii, citat de Agerpres.
De menţionat că preţul energiei este cel mai important cost pentru cei care vor să irige, el reprezentând 80% din preţul apei pentru irigaţii.
Necesar de investiţii pentru infrastructura de bază a sistemului de irigaţii: un miliard de euro
Constantin a admis că pentru infrastructura de bază a sistemului de irigaţii este nevoie de investiţii de un miliard de euro, fonduri pe care bugetul de stat nu le poate pune la dispoziţie.
Ministerul Agriculturii a încercat, în luna februarie, să direcţioneze un miliard de euro din cele 21 de miliarde de euro fonduri structurale alocate până în anul 2020 către infrastructura de bază din irigaţii. Scopul: extinderea suprafeţei irigabile cu 800.000 de hectare.
Daniel Constantin a precizat că, deşi negocierile dintre autorităţile române şi reprezentanţii Comisiei Europene au eşuat în luna februarie pe această temă, ideea nu a fost abandonată, discuţiile continuând.
“În februarie, la Comisia Europeană, nu s-a reuşit obţinerea acestei sume, dar noi nu am abandonat discuţiile. Dacă nu se va reuşi, ne gândim la un parteneriat public-privat”, a declarat pentru gândul Daniel Constantin.
Suprafaţa irigată: 400.000 de hectare
Suprafaţa de terenuri agricole irigate în acest an este de aproape 4 ori mai mare faţă de anul trecut, se mândreşte şeful de la Agricultură.
“Avem contracte în prezent pentru peste 400.000 de hectare, faţă de 120.000 de hectare anul trecut. Este posibil să fie chiar mai multe, datorită reviziei tehnice care a asigurat prima umplere cu apă a canalelor magistrale de irigaţii”, a spus Constantin.
El a spus că, pentru a diminua pierderile, fermierii trebuie să folosească sistemul de irigaţii. „Pentru a avea pierderi cât mai mici, trebuie să utilizăm sistemul de irigaţie pe care-l avem, aşa cum este el, venind cu facilităţi pe care le creează Ministerul Agriculturii”, a spus recent ministrul Agriculturii.
De-a lungul anilor, incompetenţa şi nepriceperea celor care au condus sistemele de irigaţii ale României au făcut ca sute de mii de hectare să rămână fără apă, potrivit unui reportaj difuzat de ProTv, în emisiunea „România, te iubesc!” din septembrie anul trecut.
Cum vor plăti agricultorii mai puţin pentru irigaţii
Pe de altă parte, ministrul Daniel Constantin a mai arătat că pentru ca fermierii să plătească un preţ mai mic pentru irigaţii, Ministerul Agriculturii a decis să suporte cheltuielile Agenţiei Naţionale de Imbunătăţiri Funciare (ANIF) pentru a realiza prima umplere cu apă a canalelor magistrale utilizate pentru irigaţii.
Costurile totale pentru umplerea canalelor magistrale – estimate la câteva milioane de euro – vor fi scăzute practic din factura pentru irigaţii pe care o vor achita producătorii agricoli în această vară.
„Sunt măsuri pe care le-am luat şi pe care le vom aplica în perioada imediat următoare, mă refer la prima umplere. E o chestiune care nu s-a mai întâmplat în România de foarte mulţi ani, dar luăm această măsură cu anumite costuri, pentru că e mult mai uşor să aloci acum o sumă de, nu ştiu, 3, 4, 5 milioane de euro decât să oferi despăgubiri cum am făcut anul trecut de 45 de milioane de euro”, a precizat recent Daniel Constantin.
Ştefan Poienaru: “Estimăm producţii mai bune ca anul trecut”
Ştefan Poienaru, unul dintre primii zece producători agricoli de pe piaţa locală, estimează că recoltele din acest an vor fi mai bune decât cele de anul trecut.
„În Dobrogea, Lunca Dunării, Bărăganul de Est, Brăila au fost probleme cu seceta în acest an, mai ales la culturile de grâu şi rapiţă. Pentru aceste zone, recolta de grâu este afectată în proporţie de 15-20%. Precipitaţiile de săptămâna aceasta au mai îmbunătăţit puţin condiţiile din sol. Estimăm la orz, grâu şi rapiţă o producţie mai bună decât în 2012. Probleme mai mari cu seceta vor fi în iulie-august”, spune Ştefan Poienaru, care cultivă 17.000 de hectare.
Dintre acestea, anual sunt irigate 5.000 hectare/an. “Luăm apă din cele două braţe ale fluviului. Avem 60 de instalaţii de irigaţii pe tambur, se autorulează. Suntem în curs de a ne rezolva problema irigaţiilor. Investiţia totală în acest scop este de 4 milioane de euro”, a explicat Poienaru.
Ministrul Daniel Constantin s-a declarat optimist privind recolta de toamnă, când ”culturile par că vor arăta bine”, însă este pregătit să lupte cu lipsa precipitaţiilor din lunile de vară.
Constantin a declarat că printre măsurile luate deja de Guvern se numără majorarea numărului de contracta pentru irigare, dar şi folosirea a circa 100 de milioane de euro din fonduri europene pentru infrastructura secundară de irigaţie, iniţiativă pe care Guvernul a aplicat-o încă de anul trecut.
ANM: Suprafeţe agricole extinse din Moldova, Muntenia, Oltenia, Banat şi Dobrogea au deficite de umiditate în sol
În prezent, suprafeţe agricole extinse din Moldova, Muntenia, Oltenia, Banat şi Dobrogea înregistrează deficite de umiditate în sol, în aceste zone seceta pedologică fiind moderată şi puternică, se arată în prognoza agrometeorologică publicată pe site-ul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.
Potrivit datelor prezentate în urmă cu câteva săptămâni de directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Ion Sandu, pentru agricultori veştile nu sunt dintre cele bune. Cantităţile lunare de precipitaţii vor prezenta valori sub mediile multianuale în întreaga ţară. Sandu a declarat că prognozele arată că în iulie-august seceta “va fi la fel de dură ca şi anul trecut”, iar temperaturile vor fi mai mari ca în perioada corespunzătoare a anului precedent.
