După mai bine de şapte ani în care au tot auzit vorbindu-se de cardul naţional de sănătate, o parte dintre români, majoritatea bucureşteni, l-au şi primit, în sfârşit, acasă sau la oficiul poştal de care aparţin. O bucată de plastic, de dimensiunea unui card bancar, băgată într-un plic care le va stoca practic nu doar datele de identificare, ori numărul de asigurat, ci şi întregul dosar medical, respectiv grupa sanguină, Rh-ul, consimţământul pentru donarea de organe (dacă există), cel mult 10 diagnostice medicale cu risc vital şi maximum 20 de diagnostice care vizează bolile cronice, dacă este cazul. Potrivit reprezentanţilor Casei Naţionale de Sănătate, procesul de distribuire al cardurilor de sănătate se va încheia la finalul lunii noiembrie, urmând ca din martie 2015 orice român asigurat să fie primit la medic doar dacă are asupra sa bucata de plastic. Aceasta nu va fi obligatorie în cazul în care pacientul ajunge la spital în stare gravă sau de inconştienţă.
Distribuirea acestor documente a început în urmă cu două săptămâni, bucureştenii fiind primii din ţară care au intrat în posesia lor. „În prima săptămână, Poşta Română a preluat, în vederea distribuirii către pacienţi, peste şase milioane de carduri de sănătate. Primele carduri au fost repartizate în Bucureşti începând cu 19 septembrie, iar din 22 septembrie a început distribuirea în ţară”, declară pentru gândul Mihaela Tănase, purtător de cuvând al CNAS.
Pentru a intra în posesia cardului, orice român trebuie să se prezinte la oficiul poştal de care aparţine cu recomandata primită de la Poştă şi cu buletinul de identitate, în cazul în care nu este acasă când vine poştaşul să îi aducă plicul cu cardul de sănătate. Pe baza buletinului, şi a unei semnături, va primi cardul de sănătate.
În cazul în care, din motive obiective asiguratul nu poate ajunge la Poştă pentru a ridica cardul, documentul va fi trimis automat la Casa de Asigurări de Sănătate de care aparţine respectiva persoană. Ulterior, aceasta se poate prezenta la sediul Casei pentru a-şi lua cardul.
Dacă în cele 20 de zile lucrătoare prevăzute cardul nu a putut fi predat, asiguratul poate să îl ridice personal de la casa de asigurări în a cărei evidenţă se află, după 10 zile lucrătoare, termen pe care Poşta Română îl are la dispoziţie pentru a preda cardul casei de asigurări.
Ce informaţii sunt trecute pe cardul de sănătate
La eliberare, cardul cu cip vine însoţit şi de o scrisoare în care se precizează ce informaţii vor fi stocate pe cip-ul respectivului card, respectiv datele de identificare ale pacientului: numele şi prenumele, data naşterii şi CNP-ul.
Fiecare card naţional de sănătate va mai conţine un număr de asigurat format din 20 de caractere, un număr de card care va fi format din 16 caractere şi un cod CIP format din 25 de caractere.
Pe cipul cardului naţional de sănătate vor mai fi scrise datele de identificare ale medicului de familie: numărul de telefon, numele, prenumele, codul medicului de familie al posesorului cardului.
Totodată, cardul va conţine şi informaţii privind grupa de sânge a asiguratului, Rh-ul acestuia şi dacă îşi doreşte sau nu să devină donator de organe. Aceste informaţii pot fi inscripţionate de medicul de familiepe cipul cardului, doar în urma exprimării explicite, în scris a acordului pacientului, a aparţinătorului legal sau a împuternicitului legal, după caz.
Ca orice card şi acesta va avea un cod PIN – iniţial 0000, urmând ca în momentul activării sale, la medicul de familie, fiecare asigurat să îşi aleagă un nou cod PIN, personalizat, format dintr-o combinaţie de patru cifre. PIN-ul personalizat va fi introdus şi confirmat personal de către pacient.
