Premierul Mihai Tudose a declarat, luni, după şedinţa Biroului Permanent Naţional a PSD, că nu este interesat de preluarea conducerii Partidului Social Democrat.
”Nu, în niciun caz nu mă interesează aşa ceva”, a spus premierul Mihai Tudose.
Precizarea a venit după ce fostul premier Victor Ponta a afirmat, duminică seară, că ”inevitabil” premierul Mihai Tudose va prelua conducerea PSD.
Sursa: MediaFax
Premierul Mihai Tudose se va întâlni, luni, cu reprezentanţii Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie, pentru a discuta despre drepturile şi obligaţiile poliţiştilor astfel încât să fie evitate situaţiile similare celei de la Suceava.
Premierul Mihai Tudose i-a invitat, luni, de la ora 11.00, pe reprezentanţii Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie, cu care va discuta despre drepturile şi obligaţiile poliţiştilor.
El a anunţat, sâmbătă, că patrulele nu vor mai fi niciodată asigurate de un singur poliţist, el afirmând că a discutat cu ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, după ce poliţistul Sorin Vezeteu a fost omorât, joi noaptea, în gara Burdujeni din Suceava de un tânăr de 23 de ani.
”Gradul de periculozitate al acelei munci de a patrula de unul singur este înfiorător. Şi nu patrulează în locuri liniştite, ci patrulează în cele în care există potenţial negativ. Patrulele nu vor mai fi niciodată asigurate de un singur om. Îşi pune viaţa în pericol absolut gratuit”, a declarat sâmbătă Mihai Tudose.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, sâmbătă, decretul de decorare post-mortem a subinspectorului de poliţie Vezeteu Dumitru Constantin-Sorin.
”În semn de înaltă apreciere pentru devotamentul şi profesionalismul de care a dat dovadă în slujba legii, îndeplinindu-şi datoria cu preţul sacrificiului suprem, Preşedintele României, Klaus Iohannis, a conferit post-mortem Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler subinspectorului de poliţie Vezeteu Dumitru Constantin-Sorin”, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
Potrivit sursei citate, decorarea a fost făcută la propunerea Ministrului Afacerilor Interne, Carmen Dan.
Sorin Vezeteu, poliţist de la Transporturi Feroviare, a fost omorât, joi noaptea, în gara din Suceava, de un tânăr de 24 de ani. Poliţistul a murit sub o ploaie de lovituri, aplicate cu arma albă de către ucigaş, oamenii legii precizând că pe corpul victimei au fost găsite în jur de 40 de lovituri. Agresorul, un tânăr de 24 de ani, din comuna Valea Moldovei, şi-a recunoscut fapta imediat după comiterea ei şi le-a spus poliţiştilor de la faţa locului că nu regretă nimic. El a fost arestat pentru o perioadă de 30 de zile.
Sursa: MediaFax
Fostul preşedinte al PSD Victor Ponta a declarat duminică seara că vrea să înfiinţeze un nou partid, care să atragă votanţii dezamăgiţi de modul în care Liviu Dragnea conduce partidul în prezent.
”În septembrie voi lua o decizie legată de modul în care îmi desfăşor activitatea politică, pentru că mai am încă trei ani şi jumătate de deputat şi pentru că, părerea mea şi a celor cu care vorbesc, este că pot să am un cuv de spus în pol, în special încercând să-i aduc alături pe mine pe cei care, ca şi mine, au votat PSD şi ALDE, care acum sunt foarte dezamăgiţi”, a declarat Victor Ponta la Antena3.
El a spus că nu este vorba despre un proiect în interiorul PSD, că nu a discutat acest subiect cu europarlamentarul Cătălin Ivan şi că este vorba de o nouă construcţie politică.
”Se porneşte un start-up”, a precizat Ponta.
Totodată, el a afirmat că ”inevitabil” premierul Mihai Tudose va prelua conducerea PSD.
Sursa: MediaFax
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea prin care şefii instituţiilor publice din România sunt obligaţi să participe la audierile comisiilor de anchetă din Parlament, după declararea actului ca fiind constituţional de către judecătorii CCR.
Modificările la Statutul parlamentarilor au fost făcute ca urmare a începerii activităţii Comisiei de anchetă privind prezidenţialele din 2009.
CCR a respins sesizarea opoziţiei cu privire la acest proiect, el fiind trimis la promulgare.
Curtea Constituţională arată, în motivarea respingerii sesizării opoziţiei privind comisiile parlamentare de anchetă, că orice persoană poate fi citată sau invitată, dacă reprezintă o instituţie publică, însă refuzul nu poate fi sancţionat de Parlament, ci doar de către „titularul acţiunii disciplinare”, respectiv instituţia sau persoana de care depind ierarhic. CCR subliniază şi că anchetele parlamentare nu pot fi întrerupte de efectuarea unei anchete penale, ele putând coexista.
Motivarea se referă la decizia Curţii, din 21 iunie, prin care a fost respinsă sesizarea PNL-USR privind modificările aduse Regulamentului comun al Parlamentului, care a instituit obligativitatea prezenţei la comisiile parlamentare de anchetă a oricărei persoane, sub riscul unei plângeri penale în cazul refuzului. Aceleaşi modificări dispun şi ca anchetele parlamentare să poată fi desfăşurate în parlalel cu anchetele judiciare.
Curtea arată că textul Regulamentului diferenţiază între trei categorii de persoane care pot fi invitate: cei care trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă în considerarea faptului că activitatea instituţiilor/ autorităţilor din care fac parte sunt sub control parlamentar şi care sunt citate în acest sens şi, pe de altă parte, persoanele care sunt invitate, respectiv cele care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/ instituţii publice ce nu se află sub control parlamentar, care, în considerarea principiului colaborării loiale între instituţiile/ autorităţile statului, au obligaţia să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile şi indiferent de obiectul anchetei parlamentare.
Există şi o altă categorie, respectiv persoanele care pot să nu aibă nici o tangenţă cu instituţiile statului, caz în care participarea acestora este la latitudinea lor.
Decizia Curţii arată astfel că, spre exemplu, procurorii nu ar putea fi chemaţi la audieri, însă şefii Parchetelor pot fi invitaţi, deşi Ministerul Public nu se află sub control parlamentar.
Judecătorii CCR explică însă că ei nu pot fi sancţionaţi pentru refuzul de a participa de către Parlament, prin orice mijloc.
Sursa: News.ro
Premierul Mihai Tudose a ajuns, vineri, la Chişinău, afirmând că ”în Moldova suntem acasă”, el subliind că îşi doreşte ca Transgaz şi Transelectrica să continue investiţiile din Republica Moldova.
”În Moldova suntem acasă”, a spus, la începutul vizitei în Republica Moldova, premierul român Mihai Tudose.
El a mai spus că întâlnirile la nivel de miniştrii ai celor două state vor fi foarte dese .
Totodată, prim-ministrul român a subliniat că îşi doreşte ca Transgaz şi Transelectrica să-şi continue investiţiile în Republica Moldova.
Din delegaţia României fac parte vicepremierul Marcel Ciolacu, ministrul Dezvoltării şi vicepremier Sevil Shhaideh, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi secretarul de stat Raed Arafat.
Premierul Mihai Tudose şi delegaţia română au ajuns la Chişinău vineri dimineaţa, la bordul unui avion aparţinând Forţelor Armate Române.
După aterizare, Mihai Tudose a postat două fotografii pe o reţea de socializare, însoţite de mesajul ”La Chişinău – Legăturile dintre România şi Republica Moldova sunt mai mult decât speciale, sentiment pe care-l are toată delegaţia. Ne aşteptăm la o vizită extrem de bună!”.
Prim-ministrul român are în program o întrevedere cu omologul său moldovean, Pavel Filip, dar şi o întânlore cu preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Andrian Candu. De asemenea, Mihai Tudose va şi prezent şi la ceremonia de donare a celor 96 de microbuze şcolare acordate de Guvernul României autorităţilor din Republica Moldova.
Sursa: MediaFax
Premierul Mihai Tudose şi-a exprimat nemulţumirea, la începutul şedinţei de guvern de joi, cu privire la soluţiile găsite de oficialii Ministerului Sănătăţii, ameninţându-l pe un secretar de stat cu „plecatul acasă”.
„Astăzi vom stabili în domeniul Sănătăţii două comitete interministeriale, unul pentru spitalele regionale şi unul pentru Institutul Cantacuzino. Nu daţi din cap foarte amplu, domnule secretar de stat, pentru că nu sunt foarte de acord cu ce aţi scris şi s-ar putea să plecaţi acasă înapoi”, a spus Mihai Tudose.
El i s-a adresat direct secretarului de stat din Ministerul Sănătăţii Rareş Trişcă, în condiţiile în care el reprezenta MS, deoarece ministrul Florian Bodog lipseşte de la această şedinţă.
Sursa: MediaFax
Preşedintele Klaus Iohannis nu a fost invitat să participe la ceremoniile de Ziua Aviaţiei din Capitală, fapt pentru care Administraţia Prezidenţială nu a trimis coroane de flori, aşa cum s-a procedat până acum, au declarat, joi, pentru MEDIAFAX surse oficiale. Ziua Forţelor Aeriene Române a fost sărbătorită, joi, în Bucureşti printr-o ceremonie militară şi religioasă la monumentul Eroilor Aerului din Piaţa Aviatorilor.
Joi a avut loc ceremonia militară şi religioasă cu depuneri de coroane de flori, în memoria eroilor aviatori, la Monumentul Eroilor Aerului din Piaţa Aviatorilor din Bucureşti.
Pe timpul ceremoniei au evoluat aeronave militare din dotarea Forţelor Aeriene Române, aeronave aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, precum şi Iacării Acrobaţi.
Câteva zeci de persoane au venit să vadă mitingul aviatic.
Totodată, în perioada 18 iulie – 30 septembrie, între orele 9.00-16.00, Muzeul Naţional al Aviaţiei Române organizează expoziţia „Aeronautica română în timpul marilor bătălii de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz”. Expoziţia cuprinde fotografii, documente şi obiecte reprezentative, iar vizitatorii vor putea afla amănunte despre eroii aeronauticii şi faptele lor.
Toate unităţile din subordinea Statului Major al Forţelor Aeriene sărbătoresc evenimentul prin ceremonii militare şi religioase, concursuri sportive, simpozioane şi activităţi specifice tradiţiei militare.
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, un mesaj cu ocazia Zilei Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene, precizând că exemplul de devotament şi cutezanţă al militarilor reprezintă un reper pentru noi şi generaţiile care vor veni.
„De la înfiinţarea, în 1893, a primei aerostaţii a armatei noastre şi până în prezent, la intrarea în dotare a avionului de luptă F-16, Forţele Aeriene au parcurs un drum lung al evoluţiei, marcat de pasiune, de vocaţia pionieratului, dar şi de sacrificii. Cele două Războaie Mondiale au reprezentat probe de foc pentru Forţele Aeriene Române, care au îndeplinit sarcina apărării spaţiului aerian românesc şi a obiectivelor terestre şi navale, civile şi militare. În prezent, militarii Forţelor Aeriene participă la misiuni complexe, sub egida NATO, ONU, OSCE şi a Uniunii Europene, dovedind profesionalism şi patriotism”, transmite preşedintele Klaus Iohannis.
Şeful statului precizează că exemplul de devotament şi cutezanţă al acestor oameni reprezintă un reper pentru noi şi generaţiile care vor veni.
„Tot astăzi îi cinstim pe toţi deschizătorii de drumuri care, prin efortul lor creator, au contribuit la dezvoltarea aviaţiei şi a ştiinţei aeronautice româneşti şi mondiale – personalităţi remarcabile, precum Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coandă, Elie Carafoli şi Hermann Oberth. Îi sărbătorim, de asemenea, pe cei din aviaţia civilă de transport şi din cea utilitară, dar şi pe împătimiţii aviaţiei sportive, care prin activitatea lor contribuie la dezvoltarea economiei şi la promovarea sportului românesc”, potrivit sursei citate.
În finalul mesajului, preşedintele le mulţumeşte tuturor aviatorilor militari sau civili pentru modul exemplar în care îşi fac datoria şi îşi exprimă admiraţia şi recunoştinţa faţă de „dragostea de zbor şi abnegaţia cu care exercitaţi această profesie de credinţă, fără să ţineţi cont de restricţiile şi sacrificiile inerente”.
MApN, după ce Iohannis nu a fost invitat la Ziua Aviaţiei: Au fost erori în transmiterea invitaţiilor
Ministerul Apărării a reacţionat joi, după ce şeful statului nu a fost invitat la evenimentele dedicate Zilei Aviaţiei, anunţând că îşi cere scuze pentru eroare şi că Adrian Ţuţuianu a solicitat de urgenţă ca disfuncţionalităţile de natură birocratică să fie eliminate.
”Ministerul Apărării Naţionale îşi cere scuze pentru erorile apărute în transmiterea invitaţiilor de participare la sărbătorirea Zilei Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene către Administraţia Prezidenţială şi autorităţile publice centrale. Ministrul Apărării Naţionale, Adrian Ţuţuianu, a dispus în regim de urgenţă luarea măsurilor necesare eliminării disfuncţionalităţilor de natură birocratică ce au condus la crearea acestei regretabile situaţii”, transmite MApN, într-un comunicat de presă transmis MEDIAFAX.
Vicepreşedintele Comisiei de Apărare deputatul PNL Ovidiu Raeţchi a declarat,joi, că ministrul Adrian Ţuţuianu datorează explicaţii scrise comisiilor parlamentare de specialitate privind refuzul MAPN de a-l invita pe preşedintele Iohannis la Ziua Aviaţiei,calificând gestul drept „răfuială politică”.
„Foarte ciudat refuzul MApN de a-l invita astăzi pe preşedintele Iohannis, care este totuşi cel mai important reper instituţional pentru forţele armate române, la Ziua Aviaţiei. În mod normal, invitaţiile de acest gen se fac din oficiu, pe baza unui protocol rigid, testat de ani de zile. Şi sunt dublate de o procedură de confirmare. În plus, la acest nivel corespondenta ar trebui sa fie una specială, securizată, fiind greu de crezut că ea se poate pierde pe drum. Teoretic, e mai probabil sa avem de-a face cu o răfuiala politică decât cu un act de incompetenţă”, a declarat vicepreşedintele Comisiei de Apărare deputatul PNL Ovidiu Raeţchi, pe Facebook.
Ovidiu Raeţchi a afirmat că ministrul Adrian Ţuţuianu, datorează explicaţii scrise „mai lămuritoare” comisiilor parlamentare de specialitate privind refuzul MAPN de a-l invita pe preşedintele Klau Iohannis la Ziua Aviaţiei.
„Avem motive serioase de îngrijorare dacă Ministerul Apărării, care trebuie să funcţioneze ca un ceas in momente de criză, nu e in stare nici măcar să transmită niste plicuri. Cred că ministrul Tutuianu datorează niste explicaţii scrise mai lămuritoare şi convingătoare pentru Comisiile de Apărare din Camera şi Senat”, a spus liberalul.
Preşedintele Klaus Iohannis nu a fost invitat să participe la ceremoniile de Ziua Aviaţiei din Capitală, fapt pentru care Administraţia Prezidenţială nu a trimis coroane de flori, aşa cum s-a procedat până acum, au declarat, joi, pentru MEDIAFAX surse oficiale.
Ministerul Apărării a reacţionat joi, după ce şeful statului nu a fost invitat la evenimentele dedicate Zilei Aviaţiei, anunţând că îşi cere scuze pentru eroare şi că Adrian Ţuţuianu a solicitat de urgenţă ca disfuncţionalităţile de natură birocratică să fie eliminate.
Sursa: MediaFax
Guvernul vrea să crească impozitarea pentru un milion de angajaţi cu contracte de muncă în regim part-time, începând cu luna august, aşa cum sunt impozitate contractele de muncă cu normă întreagă şi cu salariul minim pe economie.
Motivul: există companii care angajează oameni pe contracte cu normă parţială pentru a evita plata unor taxe, dar care în realitate folosesc forţa de muncă cu program full-time, informează ZF.
„Statul, prin ANAF şi prin ITM, are instrumente prin care să îi identifice pe cei care nu respectă legea, iar taxarea tuturor celor care folosesc angajaţi part-time, inclusiv a celor care o folosesc legal, este abuzivă. Este incorect, este o măsură a neputinţei organelor de control de a-i putea sacţiona pe acei operatori care nu respectă legislaţia în domeniul muncii part-time“, a spus Dragoş Petrescu, antreprenorul care controlează reţeaua de restaurante City Grill.
Potrivit unui calcul al ZF, încasările la bugetul de stat odată cu majorarea taxării contractelor în regim part time ar putea creşte cu valori cuprinse între 2,5 şi 7,6 miliarde de lei pe an.
Sursa: MediaFax
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi, în timpul vizitei la Mărăşti, că Centenarul Marii Uniri trebuie marcat printr-un „angajament concret”, nu „festivist sau declarativ”, subliniind că proiectul european este „garantul unui viitor de securitate, bunăstare şi pace”.
„Pentru România, proiectul european este garantul unui viitor de securitate, bunăstare şi pace. Vă chem să ne unim eforturile pentru a întări acest proiect, ceea ce înseamnă, implicit, dezvoltarea şi progresul ţării noastre în ansamblu, dar şi a fiecărei comunităţi locale. Să marcăm Centenarul Marii Uniri printr-un angajament concret, nu festivist ori declarativ, pentru o Românie unită şi prosperă, puternică şi educată”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.
Şeful statului a mai spus că nu reprezintă o problemă faptul că nu este nimic pregătit în prezent pentru marcarea acestui moment, însă a afirmat că „ar fi fost frumos” dacă momentul ar fi fost marcat de realizarea unor proiecte mari precum autostrăzi care să lege provinciile istorice. Iohannis a mai precizat că sunt importante proiectele viitoare.
„Nu-i niciun fel de problemă faptul că acum nu este nimic pregătit. Noi ne pricem totuşi foarte bine la organizat manifestări festive şi nu am niciun fel de emoţie în această privinţă. Ar fi fost frumos dacă am fi avut proiecte mari cu care să arătăm că într-adevăr în aceşti 100 de ani România a devenit nu doar mare, ci şi unită, puteam să avem dacă am fi lucrat un pic mai intens în ultimii 10-15 ani, de exemplu autostrăzi care leagă provinciile istorice, nu avem, dar sper să reuşim în deceniile care urmează să facem acest lucru. Important, după părerea mea, este ca în 2018 să nu ne îndreptăm privirea numai spre trecut, chiar că este foarte important, ci să ne uităm şi spre viitor şi să venim cu câteva planuri pentru următoarea sută de ani”, a mai spus preşedintele Iohannis.
Sursa: MediaFax
Procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a solicitat ANAF sa aiba acces la conturile tuturor romanilor, potrivit unui document intrat in posesia postului Romania TV. Solicitarea Directiei Nationale Anticoruptie incalca insa prevederile legale.
Documentul arata ca, uneori, Directia mergea mai departe de lege. O solicitare semnata de sefa DNA, in ianuarie 2015, este total pe langa legea in vigoare la acea data. Pe 26 ianuarie 2015, Kovesi a trimis o adresa catre seful de atunci al Fisc-ului, Gelu Diaconu.
Dovada ca vorbim despre un document care nu era in regula este usor de observat. Solicitarea este trimisa in 2015, la un an dupa ce codul de procedura penala a fost modificat. Totusi, sefa DNA cerea acces la bazele de date de la Fisc, inclusiv la conturile tuturor romanilor, in baza unui articol din codul vechi de procedura penala, care nu mai era in vigoare.
Articolul 184 indice unu din Codul de Procedura Penala, care se refera la accesul procurorilor la bazele electronice ale statului, se transformase intre timp in articolul 267 din noul Cod de procedura penala. Prima greseala a lui Kovesi apare chiar in primul rand al solicitarii catre ANAF.
Articolul de lege invocat oricum gresit de Kovesi, transformat in noul cod in alt articol, arata clar ca se vorbeste doar despre anumite porceduri pentru care procurorii au acces la datele electronice de la FISC. Mai exact: citarea, comunicarea actelor de procedura sau aducerea cu mandat la desfasurarea procedurilor. In schimb, Kovesi cere acces la conturile romanilor in baza colaborarii in domeniul combaterii criminalitatii economico-financiare.
Poate ca punctul cel mai interesant si controversat din document e reprezentat de numele pentru care se cere accesul. In mod normal, conform legii, instantele si procurorii care se ocupa de anumite cazuri au acces la toate informatiile detinute de Fisc. Kovesi a schimbat insa regula, fara vreo explicatie.
Daca se constata ca solicitarea procurorului sef al DNA nu respecta legea, atunci toate dosarele pentru care s-au folosit probe obtinute in baza acestui document pot fi contestate in instanta.
VECHIUL COD DE PROCEDURA PENALA
Art. 184′
Accesul la bazele electronice de date
(1) In vederea realizarii procedurii de citare, a comunicarii actelor de procedura sau a aducerii cu mandat la desfasurarea procedurilor, procurorul sau instanta are drept de acces direct la bazele electronice de date detinute de organele administratiei de stat.
(2) Organele administratiei publice care detin baze electronice de date sunt obligate sa colaboreze cu procurorul sau cu instata de judecata, in vederea asigurarii accesului direct al acestora la informatiile existente in bazele electronice de date.
NOUL COD DE PROCEDURA PENALA
Art. 267
Accesul la bazele electronice de date
(1) In vederea realizarii procedurii de citare, a comunicarii actelor de procedura sau a aducerii cu mandat la desfasurarea procedurilor, procurorul sau instanta au drept de acces direct la bazele electronice de date detinute de organele administratiei de stat.
(2) Organele administratiei de stat care detin baze electronice de date sunt obligate sa colaboreze cu procurorul sau cu instanta de judecata in vederea asigurarii accesului direct al acestora la informatiile existente in bazele electronice de date, in conditiile legii.
Sursa: BZI