Horia Bernea s-a nascut la data de 14 septembrie 1938 in Bucuresti, fiind fiul cunoscutului sociolog si etnolog Ernest Bernea (1905-1990). Intre anii 1957 si 1959 Horia Bernea a urmat cursurile Facultatii de Matematica si Fizica a Universitatii Bucuresti, intre anii 1959 si 1965 – Scoala Tehnica de Arhitectura si intre anii 1962-1965 Institutul Pedagogic (sectia Desen).
A debutat public ca pictor in anul 1965 la Cenaclul Tineretului al Uniunii Artistilor Plastici.
A fost membru al grupului de la Poiana Marului, membru al grupului „Prolog”, a lucrat in taberele de creatie de la Varatec si Tescani, apoi la Paris si in sudul Frantei, in Provence.
A avut numeroase expozitii personale sau de grup la Richard Demarco Gallery (1970-1971), College Gallery al Universitatii din Birmingham, Sigi Krauss Gallery in Covent Garden (1971), Compass Gallery din Glasgow (1971), Richard Demarco Gallery (1976), Generative Art Gallery, Londra (1976) etc.
In perioada 1998-1999 a realizat la Roma impreuna cu teologul, antropologul si diplomatul Teodor Baconsky (pe atunci ambasador al Romaniei pe linga Sf. Scaun), o marturie ilustrata despre „Roma bizantina”: Roma caput mundi. Un ghid subiectiv al Cetatii Eterne (sprijinit pe dialoguri, note, fotografii, acuarele si desene) – adevarata „noua punere in scena” a miracolului roman.
Pictorul Horia Bernea a fost membru al Comisiei Monumentelor Istorice si al Grupului de Reflectie pentru Innoirea Bisericii.
In anul 1997, Muzeul National de Arta al Romaniei – Departamentul de Arta Contemporana a editat un album de picturi ale lui Horia Bernea. In textul „Avantajele spirituale ale unui artist din Est” publicat in acelasi album, Horia Bernea si-a facut o adevarata profesiune de credinta:
„Exista un pericol in care suntem sincroni cu Occidentul: pierderea identitatii, uitarea radacinilor noastre profunde… In fata unei lumi amenintate de descompunere, fortate sa renege reperele fundamentale ale existentei sale, artistul, omul de cultura in genere, trebuie sa participe la sensul sacrificiului ce a mantuit lumea. El trebuie «sa salveze».” Horia Bernea
La data de 5 februarie 1990, noul guvern al Romaniei democratice a decretat reinfiintarea vechiului Muzeu de Arta Populara (practic desfiintat in anul 1977 prin unirea sa cu Muzeul Satului), in sediul sau originar, uzurpat din 1953 de muzee ale partidului comunist cu diferite denumiri.
In anul 1990 Andrei Plesu, ministrul Culturii de atunci, l-a numit pe pictorul Horia Bernea in functia de director general al Muzeului Taranului Roman, functie pe care a detinut-o pana la moartea sa. In prealabil, el a fost consultat asupra denumirii muzeului, oprindu-se asupra celei de Muzeu al Taranului Roman.
Dupa o serie de expozitii temporare, abia in primavara anului 1993, Muzeul a fost deschis cu o prima parte a expunerii permanente, pusa sub semnul generos al Crucii. A urmat deschiderea salilor cu icoane in anul 1994, iar in anul 1996 inaugurarea etajului Muzeului, sub titlul semnificativ „Triumf”.
Directoratul a reprezentat o mare implinire a activitatii de maturitate a lui Horia Bernea. El a ctitorit cel mai important asezamant de cultura traditionala din Romania, organizat dupa toate exigentele muzeisticii contemporane.
In anul 1994, omului de cultura Horia Bernea i s-a decernat, de catre Fundatia Culturala Romana, Premiul pentru contributia adusa la recuperarea traditiilor spirituale ale civilizatiei taranesti, la care se adauga Marele Premiu „George Apostu”.
In anul 1996 muzeul a fost rasplatit cu inalta distinctie „European Museum of the Year”, premiul pentru cel mai bun muzeu european al anului pentru prima data acordat unui muzeu apartinand unei tari din estul Europei.
Muzeul Taranului Roman s-a dezvoltat in conditii materiale precare, dar cu toate acestea, in anii de dupa deschidere, colectiile muzeului au continuat sa se imbogateasca prin achizitionarea a noi piese valoroase sau prin obtinerea de donatii. La initiativa lui Horia Bernea, au fost achizitionate 6 biserici de lemn, dintre care 2 au fost aduse la Bucuresti (cea din Mintia, expusa in interior, si cea din Bejani, in curtea muzeului – ambele din judetul Hunedoara), iar alte 4 sint pastrate si ingrijite in situ (la Lunca Mosilor – jud. Hunedoara; la Grosii Noi, Julita si Troas – jud. Arad).
Horia Bernea a decedat in seara zilei de 4 decembrie 2000, la Paris, dupa ce suferise o dificila interventie chirurgicala pe cord deschis.
Corpul sau a fost adus in tara si inmormantat la Biserica Mavrogheni, in apropiere de Muzeul Taranului Roman. La inmormantarea sa au participat numerosi ierarhi ai B.O.R., in frunte cu Parintele Patriarh Teoctist si cu Arhiepiscopul Bartolomeu Anania (care a tinut atunci o memorabila cuvantare), precum si renumiti oameni de cultura printre care Andrei Plesu si Horia-Roman Patapievici.
Horia Bernea s-a nascut la data de 14 septembrie 1938 in Bucuresti, fiind fiul cunoscutului sociolog si etnolog Ernest Bernea (1905-1990).
Horia Bernea s-a nascut la data de 14 septembrie 1938 in Bucuresti, fiind fiul cunoscutului sociolog si etnolog Ernest Bernea (1905-1990).
Intre anii 1957 si 1959 Horia Bernea a urmat cursurile Facultatii de Matematica si Fizica a Universitatii Bucuresti, intre anii 1959 si 1965 – Scoala Tehnica de Arhitectura si intre anii 1962-1965 Institutul Pedagogic (sectia Desen).
A debutat public ca pictor in anul 1965 la Cenaclul Tineretului al Uniunii Artistilor Plastici.
A fost membru al grupului de la Poiana Marului, membru al grupului „Prolog”, a lucrat in taberele de creatie de la Varatec si Tescani, apoi la Paris si in sudul Frantei, in Provence.
A avut numeroase expozitii personale sau de grup la Richard Demarco Gallery (1970-1971), College Gallery al Universitatii din Birmingham, Sigi Krauss Gallery in Covent Garden (1971), Compass Gallery din Glasgow (1971), Richard Demarco Gallery (1976), Generative Art Gallery, Londra (1976) etc.
In perioada 1998-1999 a realizat la Roma impreuna cu teologul, antropologul si diplomatul Teodor Baconsky (pe atunci ambasador al Romaniei pe linga Sf. Scaun), o marturie ilustrata despre „Roma bizantina”: Roma caput mundi. Un ghid subiectiv al Cetatii Eterne (sprijinit pe dialoguri, note, fotografii, acuarele si desene) – adevarata „noua punere in scena” a miracolului roman.
Pictorul Horia Bernea a fost membru al Comisiei Monumentelor Istorice si al Grupului de Reflectie pentru Innoirea Bisericii.
In anul 1997, Muzeul National de Arta al Romaniei – Departamentul de Arta Contemporana a editat un album de picturi ale lui Horia Bernea. In textul „Avantajele spirituale ale unui artist din Est” publicat in acelasi album, Horia Bernea si-a facut o adevarata profesiune de credinta:
„Exista un pericol in care suntem sincroni cu Occidentul: pierderea identitatii, uitarea radacinilor noastre profunde… In fata unei lumi amenintate de descompunere, fortate sa renege reperele fundamentale ale existentei sale, artistul, omul de cultura in genere, trebuie sa participe la sensul sacrificiului ce a mantuit lumea. El trebuie «sa salveze».” Horia Bernea
La data de 5 februarie 1990, noul guvern al Romaniei democratice a decretat reinfiintarea vechiului Muzeu de Arta Populara (practic desfiintat in anul 1977 prin unirea sa cu Muzeul Satului), in sediul sau originar, uzurpat din 1953 de muzee ale partidului comunist cu diferite denumiri.
In anul 1990 Andrei Plesu, ministrul Culturii de atunci, l-a numit pe pictorul Horia Bernea in functia de director general al Muzeului Taranului Roman, functie pe care a detinut-o pana la moartea sa. In prealabil, el a fost consultat asupra denumirii muzeului, oprindu-se asupra celei de Muzeu al Taranului Roman.
Dupa o serie de expozitii temporare, abia in primavara anului 1993, Muzeul a fost deschis cu o prima parte a expunerii permanente, pusa sub semnul generos al Crucii. A urmat deschiderea salilor cu icoane in anul 1994, iar in anul 1996 inaugurarea etajului Muzeului, sub titlul semnificativ „Triumf”.
Directoratul a reprezentat o mare implinire a activitatii de maturitate a lui Horia Bernea. El a ctitorit cel mai important asezamant de cultura traditionala din Romania, organizat dupa toate exigentele muzeisticii contemporane.
In anul 1994, omului de cultura Horia Bernea i s-a decernat, de catre Fundatia Culturala Romana, Premiul pentru contributia adusa la recuperarea traditiilor spirituale ale civilizatiei taranesti, la care se adauga Marele Premiu „George Apostu”.
In anul 1996 muzeul a fost rasplatit cu inalta distinctie „European Museum of the Year”, premiul pentru cel mai bun muzeu european al anului pentru prima data acordat unui muzeu apartinand unei tari din estul Europei.
Muzeul Taranului Roman s-a dezvoltat in conditii materiale precare, dar cu toate acestea, in anii de dupa deschidere, colectiile muzeului au continuat sa se imbogateasca prin achizitionarea a noi piese valoroase sau prin obtinerea de donatii. La initiativa lui Horia Bernea, au fost achizitionate 6 biserici de lemn, dintre care 2 au fost aduse la Bucuresti (cea din Mintia, expusa in interior, si cea din Bejani, in curtea muzeului – ambele din judetul Hunedoara), iar alte 4 sint pastrate si ingrijite in situ (la Lunca Mosilor – jud. Hunedoara; la Grosii Noi, Julita si Troas – jud. Arad).
Horia Bernea a decedat in seara zilei de 4 decembrie 2000, la Paris, dupa ce suferise o dificila interventie chirurgicala pe cord deschis.
Corpul sau a fost adus in tara si inmormantat la Biserica Mavrogheni, in apropiere de Muzeul Taranului Roman. La inmormantarea sa au participat numerosi ierarhi ai B.O.R., in frunte cu Parintele Patriarh Teoctist si cu Arhiepiscopul Bartolomeu Anania (care a tinut atunci o memorabila cuvantare), precum si renumiti oameni de cultura printre care Andrei Plesu si Horia-Roman Patapievici.
