lagarde

Christine Lagarde, sefa FMI, s-a prezentat joi (23.05.2013), la Paris, in fata Curtii de Justitie a Republicii pentru o audiere cruciala privind rolul pe care l-a jucat intr-un arbitraj litigios, care ar putea conduce la inculparea sa

Arbitrajul din 2007 pentru care a fost convocată Christine Lagarde i-a permis omului de afaceri Bernard Tapie să încaseze 400 de milioane de euro cu ocazia soluţionării unui diferend între acesta şi o bancă publică franceză. În acest dosar, Lagarde, care era atunci ministrul Economiei şi Finanţelor, a fost acuzată de complicitate la fals şi deturnare de fonduri publice.
Actuala şefă a FMI a recurs la un arbitraj privat, destul de controversat pentru rezolvarea disputei dintre Credit Lyonnais şi Bernard Tapie, om de afaceri, patron de presă şi fost ministru, în legătură cu achiziţionarea firmei de echipamente sportiven Adidas. Tribunalul arbitral, o instanţă privată, a condamnat în iulie 2008 consorţiul din care făcea parte banca să-i acorde despăgubiri lui Tapie în valoare totală de 403 milioane de euro, această sumă incluzând dobânzile acumulate şi daunele morale.
Despăgubirile acordate omului de afaceri au stârnit numeroase controverse în privinţa legalităţii lor. Dosarul priveşte revinderea, în 1993, de către Credit Lyonnais a firmei de echipamente Adidas, controlată de Bernard Tapie. Omul de afaceri s-a simţit însă „înşelat de către bancă”, scrie presa franceză. În 2008, un tribunal arbitral a condamnat „Consorţiul de Realizare” – o structură specială creată în 1995 pentru a gera pasivul băncii Credit Lyonnais aflată în pragul falimentului, să-i plătească lui Tapie 285 de milioane de euro despăgubiri, între care 45 de milioane de euro cu titlul de daune morale.
Procedura judiciară ce o vizează acum pe directoarea FMI a fost deschisă în vara anului 2011, la Curtea de Justiţie a Republicii. Lagarde este acuzată de complicitate la deturnare de fonduri publice şi de fals în „afacerea Tapie”, scrie presa franceză.
Cu ocazia anchetei, domiciliul directorului FMI a fost percheziţionat în luna martie. O eventuală inculpare ar fragiliza considerabil poziţia lui Lagarde, care i-a succedat în funcţie, în iulie 2011, compatriotului său Dominique Strauss-Kahn constrâns să demisioneze în urma unei acuzaţii de viol, la New York.
Din punct de vedere legal, Christine Lagarde nu ar fi obligată să demisioneze, pentru că este convocată în justiţie în calitate de fost ministru francez, şi nu în calitate de şef al FMI, mai scrie presa franceză.
Arbitrajul din 2007 pentru care a fost convocată Christine Lagarde i-a permis omului de afaceri Bernard Tapie să încaseze 400 de milioane de euro cu ocazia soluţionării unui diferend între acesta şi o bancă publică franceză. În acest dosar, Lagarde, care era atunci ministrul Economiei şi Finanţelor, a fost acuzată de complicitate la fals şi deturnare de fonduri publice.

Arbitrajul din 2007 pentru care a fost convocată Christine Lagarde i-a permis omului de afaceri Bernard Tapie să încaseze 400 de milioane de euro cu ocazia soluţionării unui diferend între acesta şi o bancă publică franceză. În acest dosar, Lagarde, care era atunci ministrul Economiei şi Finanţelor, a fost acuzată de complicitate la fals şi deturnare de fonduri publice.

Actuala şefă a FMI a recurs la un arbitraj privat, destul de controversat pentru rezolvarea disputei dintre Credit Lyonnais şi Bernard Tapie, om de afaceri, patron de presă şi fost ministru, în legătură cu achiziţionarea firmei de echipamente sportiven Adidas. Tribunalul arbitral, o instanţă privată, a condamnat în iulie 2008 consorţiul din care făcea parte banca să-i acorde despăgubiri lui Tapie în valoare totală de 403 milioane de euro, această sumă incluzând dobânzile acumulate şi daunele morale.

Despăgubirile acordate omului de afaceri au stârnit numeroase controverse în privinţa legalităţii lor. Dosarul priveşte revinderea, în 1993, de către Credit Lyonnais a firmei de echipamente Adidas, controlată de Bernard Tapie. Omul de afaceri s-a simţit însă „înşelat de către bancă”, scrie presa franceză. În 2008, un tribunal arbitral a condamnat „Consorţiul de Realizare” – o structură specială creată în 1995 pentru a gera pasivul băncii Credit Lyonnais aflată în pragul falimentului, să-i plătească lui Tapie 285 de milioane de euro despăgubiri, între care 45 de milioane de euro cu titlul de daune morale. 
Procedura judiciară ce o vizează acum pe directoarea FMI a fost deschisă în vara anului 2011, la Curtea de Justiţie a Republicii. Lagarde este acuzată de complicitate la deturnare de fonduri publice şi de fals în „afacerea Tapie”, scrie presa franceză.

Cu ocazia anchetei, domiciliul directorului FMI a fost percheziţionat în luna martie. O eventuală inculpare ar fragiliza considerabil poziţia lui Lagarde, care i-a succedat în funcţie, în iulie 2011, compatriotului său Dominique Strauss-Kahn constrâns să demisioneze în urma unei acuzaţii de viol, la New York.

Din punct de vedere legal, Christine Lagarde nu ar fi obligată să demisioneze, pentru că este convocată în justiţie în calitate de fost ministru francez, şi nu în calitate de şef al FMI, mai scrie presa franceză.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

ARTICOL PRECEDENT

Medicii de la centrul medical din Gliwice, sudul Poloniei, au anuntat ca au realizat prima grefa de fata din lume, efectuata de urgenta pentru a salva viata pacientului

URMĂTORUL ARTICOL

Un bebelus a fost gasit, joi (23.05.2013), intr-un tomberon din Petrosani de catre angajatii de la serviciul de salubrizare. Nou-nascutul, era in viata si a fost transportat la spital

Ultimele știri de la International

Megalopolisul NEOM

Megalopolisul Neom este un proiect ambițios de dezvoltare urbană în Arabia Saudită, parte a viziunii 2030