Arbitrajul din 2007 pentru care a fost convocată Christine Lagarde i-a permis omului de afaceri Bernard Tapie să încaseze 400 de milioane de euro cu ocazia soluţionării unui diferend între acesta şi o bancă publică franceză. În acest dosar, Lagarde, care era atunci ministrul Economiei şi Finanţelor, a fost acuzată de complicitate la fals şi deturnare de fonduri publice.
Actuala şefă a FMI a recurs la un arbitraj privat, destul de controversat pentru rezolvarea disputei dintre Credit Lyonnais şi Bernard Tapie, om de afaceri, patron de presă şi fost ministru, în legătură cu achiziţionarea firmei de echipamente sportiven Adidas. Tribunalul arbitral, o instanţă privată, a condamnat în iulie 2008 consorţiul din care făcea parte banca să-i acorde despăgubiri lui Tapie în valoare totală de 403 milioane de euro, această sumă incluzând dobânzile acumulate şi daunele morale.
Despăgubirile acordate omului de afaceri au stârnit numeroase controverse în privinţa legalităţii lor. Dosarul priveşte revinderea, în 1993, de către Credit Lyonnais a firmei de echipamente Adidas, controlată de Bernard Tapie. Omul de afaceri s-a simţit însă „înşelat de către bancă”, scrie presa franceză. În 2008, un tribunal arbitral a condamnat „Consorţiul de Realizare” – o structură specială creată în 1995 pentru a gera pasivul băncii Credit Lyonnais aflată în pragul falimentului, să-i plătească lui Tapie 285 de milioane de euro despăgubiri, între care 45 de milioane de euro cu titlul de daune morale.
Procedura judiciară ce o vizează acum pe directoarea FMI a fost deschisă în vara anului 2011, la Curtea de Justiţie a Republicii. Lagarde este acuzată de complicitate la deturnare de fonduri publice şi de fals în „afacerea Tapie”, scrie presa franceză.
Cu ocazia anchetei, domiciliul directorului FMI a fost percheziţionat în luna martie. O eventuală inculpare ar fragiliza considerabil poziţia lui Lagarde, care i-a succedat în funcţie, în iulie 2011, compatriotului său Dominique Strauss-Kahn constrâns să demisioneze în urma unei acuzaţii de viol, la New York.
Din punct de vedere legal, Christine Lagarde nu ar fi obligată să demisioneze, pentru că este convocată în justiţie în calitate de fost ministru francez, şi nu în calitate de şef al FMI, mai scrie presa franceză.
Arbitrajul din 2007 pentru care a fost convocată Christine Lagarde i-a permis omului de afaceri Bernard Tapie să încaseze 400 de milioane de euro cu ocazia soluţionării unui diferend între acesta şi o bancă publică franceză. În acest dosar, Lagarde, care era atunci ministrul Economiei şi Finanţelor, a fost acuzată de complicitate la fals şi deturnare de fonduri publice.
Arbitrajul din 2007 pentru care a fost convocată Christine Lagarde i-a permis omului de afaceri Bernard Tapie să încaseze 400 de milioane de euro cu ocazia soluţionării unui diferend între acesta şi o bancă publică franceză. În acest dosar, Lagarde, care era atunci ministrul Economiei şi Finanţelor, a fost acuzată de complicitate la fals şi deturnare de fonduri publice.
Actuala şefă a FMI a recurs la un arbitraj privat, destul de controversat pentru rezolvarea disputei dintre Credit Lyonnais şi Bernard Tapie, om de afaceri, patron de presă şi fost ministru, în legătură cu achiziţionarea firmei de echipamente sportiven Adidas. Tribunalul arbitral, o instanţă privată, a condamnat în iulie 2008 consorţiul din care făcea parte banca să-i acorde despăgubiri lui Tapie în valoare totală de 403 milioane de euro, această sumă incluzând dobânzile acumulate şi daunele morale.
Despăgubirile acordate omului de afaceri au stârnit numeroase controverse în privinţa legalităţii lor. Dosarul priveşte revinderea, în 1993, de către Credit Lyonnais a firmei de echipamente Adidas, controlată de Bernard Tapie. Omul de afaceri s-a simţit însă „înşelat de către bancă”, scrie presa franceză. În 2008, un tribunal arbitral a condamnat „Consorţiul de Realizare” – o structură specială creată în 1995 pentru a gera pasivul băncii Credit Lyonnais aflată în pragul falimentului, să-i plătească lui Tapie 285 de milioane de euro despăgubiri, între care 45 de milioane de euro cu titlul de daune morale.
Procedura judiciară ce o vizează acum pe directoarea FMI a fost deschisă în vara anului 2011, la Curtea de Justiţie a Republicii. Lagarde este acuzată de complicitate la deturnare de fonduri publice şi de fals în „afacerea Tapie”, scrie presa franceză.
Cu ocazia anchetei, domiciliul directorului FMI a fost percheziţionat în luna martie. O eventuală inculpare ar fragiliza considerabil poziţia lui Lagarde, care i-a succedat în funcţie, în iulie 2011, compatriotului său Dominique Strauss-Kahn constrâns să demisioneze în urma unei acuzaţii de viol, la New York.
Din punct de vedere legal, Christine Lagarde nu ar fi obligată să demisioneze, pentru că este convocată în justiţie în calitate de fost ministru francez, şi nu în calitate de şef al FMI, mai scrie presa franceză.
