Conducerea INS va fi demisa. Cum si de ce au disparut 22 miliarde de RON din PIB-ul Romaniei

Conducerea Institutului Naţional de Statistică (INS) va fi demisă în scurt timp, după cum a anunţat prim-ministrul Victor Ponta, la începutul şedinţei de Guvern de vineri. Motivul, după cum a explicat Ponta, este „greşeala gravă” a conducerii Institutului privind estimarea PIB-ului pe 2011, produsul intern brut fiind revizuit la finele anului trecut la o valoare de 556 de miliarde de lei, faţă de calculul precedent, din primăvară, conform căruia valoarea lui era de 578 de miliarde de lei.

Revizuirea PIB efectuată de către INS a dat peste cap calculele actualului Guvern, care va fi nevoit, după cum a declarat şeful Executivului, să „taie” cheltuieli de circa un miliard de lei din bugetul pe anul în curs.

„Ne-am trezit acum, la început de an, că Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză au greşit şi după ce în 2003, 2004 până în 2010 au greşit de fiecare dată pe plus, adică calculau un PIB şi după aia era un pic mai mare, în 2011 l-au greşit pe minus”, a declarat Ponta. „Nu am probe să cred că este vorba de o intenţie, dar e o greşeală gravă. Anul ăsta, ca să ne înscriem în ţinta de deficit, mai trebuie să tăiem un miliard lei, dintr-o greşeală de calculat”, a adăugat el.

Preşedintele Institutului este Vergil Voineagu, care a fost numit în această funcţie la începutul lui 2005 de către prim-ministrul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu.

INS: Nu este vorba despre nicio eroare

Vineri seară, biroul de presă al INS a făcut publică o precizare, în care subliniază că nu este vorba despre nicio eroare. „În programul de producere şi difuzare a datelor, Institutul Naţional de Statistică aplică ad-literam şi consecvent la nivel naţional prevederile regulamentelor UE în domeniu şi metodologiile de calcul corespunzătoare, făcându-le publice utilizatorilor, inclusiv în ceea ce priveşte politica de revizuire”, precizează conducerea Institutului.

În comunicat se precizează, de asemenea, că „România calculează şi transmite pe parcursul a 21 de luni, pentru indicatorii anuali, trei versiuni de estimare: provizorii (la 70 de zile), semidefinitive (la 9 luni) şi definitive (la 21 de luni)”. Fiecare dintre aceste variante se bazează pe metode distincte, în funcţie de disponibilitatea la momentul dat a resurselor pe baza cărora se calculează aceşti indicatori, adaugă conducerea Institutului, cu menţiunea clară că „diferenţele între cele trei variante sunt inerente şi nu sunt generate de erori de calcul”.

Într-o anexă a comunicatului oficial, INS prezintă cele trei metode diferite de calculare a PIB, precum şi diferenţele dintre cele două prezentate până acum, cea provizorie şi cea semidefinitivă în cazul PIB pe 2011. Astfel, din anexă rezultă că motivul pentru revizuirea cu aproape 22 de miliarde de lei în jos a produsului intern brut pentru acel an se datorează faptului că, folosind metodologia pentru a calcula PIB-ul semidefinitiv, la capitolul „valoare adăugată brută” suma a scăzut cu aproape 22 de miliarde de lei.

De ce au dispărut din statistici 22 de miliarde de lei din PIB

Economiştii susţin, la rândul lor, că nu este vorba despre nici un fel de eroare, ci despre limitările metodologiei de calculare a PIB mai ales pe timp de criză şi într-o economie precum cea a României.

„Este o metodologie Eurostat. În primă instanţă vorbim despre estimări iar apoi, pe măsură ce firmele îşi depun fişele fiscale, se revizuieşte rezultatul. Nu cred că se poate vorbi, în niciun fel, de rea-voinţă din partea cuiva. Inclusiv SUA şi Germania, în timp de criză, au avut revizuiri de PIB şi deloc mici, de la creşteri de 0,2% din PIB la scăderi de 0,1% din PIB”, a declarat pentru gândul Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, cu puţin timp înainte de anunţul primului-ministru privind destituirea conducerii INS.

„Primul efect este că şi PIB-ul nominal pe 2012 este, de fapt, mai mic decât se anunţase anterior. Problema pentru 2013 este că produsul intern brut va fi calculat plecând de la o bază mai mică”, a adăugat Dumitru.

El a explicat că, de exemplu, la capitolul conturi naţionale, care vizează rezultatele financiare ale firmelor din România, în faza iniţială INS prezintă o estimare, pe baza unei anchete, fişele fiscale ale companiilor fiind depuse la câteva luni distanţă.

Din datele oficiale ale INS, publicate la finele anului trecut în anuarul statistic şi citate de Ziarul Financiar, rezultă că cele mai mare discrepanţe ale rezultatelor semidefinitive faţă de cele provizorii s-au înregistrat la capitolele „comerţ”, unde a reieşit o valoare de 62,7 miliarde de lei, în loc de 109,6 miliarde de lei în timp ce la capitolul „construcţii” valoarea a fost de 47,5 miliarde de lei, faţă de prima estimare, care a fost de 56,7 miliarde de lei.

PIB-urile pe 2012 şi pe 2013 trebuiesc revizuite şi ele

Astfel, revizuirea PIB pentru 2011 la 557 miliarde lei va duce la o scădere a PIB prognozat pentru 2012 de la 608,5 miliarde lei la circa 587 miliarde lei, în condiţiile în care se păstrează estimarea de creştere economică a CNP de 0,7% şi deflatorul de 4,5, potrivit calculelor Mediafax.

Tot în condiiţiile menţinerii estimărilor de creştere şi deflator publicate recent de CNP, se va modifica şi PIB-ul pe 2013, care ar urma să scadă de la 648 miliarde lei la 625 miliarde lei, conform sursei citate, care subliniază că pentru 2011 PIB-ul revizuit la finele anului trecut este, totuşi, cu circa 10 miliarde de lei mai mare decât cel luat în calcul de guvernul Boc pentru fundamentarea bugetului pe acel an.

Pentru că bugetul pe 2012 a fost fundamentat pe un PIB calculat în funcţie de cel din 2011, este posibil ca ţinta de deficit bugetar pentru anul trecut, de 2,2% din PIB să fi fost depăşită de Guvernul Ponta, în condiţiile în care la finele lui noiembrie acest indicator era de 1,77% din PIB, faţă de ţinta asumată cu FMI de 2,2% din PIB. Astfel, în decembrie Guvernul ar fi avut la dispoziţie cheltuieli fără acoperire în venituri de circa 2,6 miliarde de lei, pragul maximal nominal al deficitului bugetar fiind de 13,4 miliarde de lei. Cum PIB-ul pe anul trecut a fost revizuit în jos şi el, după cel din 2011, în cazul în care Guvernul a atins pragul de 2,2% din PIB, de fapt acest prag înseamnă, conform noilor date 2,3% din PIB, pentru că procentul se aplică la un PIB mai mic.

Comisia Naţională de Prognoză va anunţa estimările privind PIB-ul din acest an peste o săptămână

Impactul efectiv al acestei revizuiri asupra bugetului pe anul în curs sunt greu de estimat în condiţiile în care singurele date oficiale sunt cele ale Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), care se bazează însă pe valoarea PIB anunţată de INS în primăvara anului trecut.

Preşedintele CNP, Ion Ghizdeanu, a declarat pentru Mediafax că revizuirea în jos a PIB pe 2011 va afecta, în mod evident, şi valorile pe 2012 şi pe 2013, dar că, în momentul de faţă, noile prognoze privind PIB-ul pe acest an nu sunt încă gata. „Nu am finalizat datele. Sunt multe cifre în discuţie. Probabil vom avea un rezultat săptămâna viitoare”, a declarat el.

Indiferent de PIB, 2013 va fi un an greu pentru România

Indiferent de valoarea exactă a PIB în 2013, Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, susţine că anul acesta va fi „un an greu”, mai ales pe fondul neclarităţilor din zona euro şi a întregii UE, care se pare că mai are nevoie de timp pentru a-şi rezolva problemele structurale ale economiei. Una dintre principalele probleme de anul acesta ar putea fi, susţine el, lipsa intrărilor consistente de capital în economie.

„Trebuie să înţelegem că absorbţia fondurilor europene este singura soluţie. Estimarea noastră de creştere economică pentru acest an este de 1,5% din PIB, dar asta luând în calcul un scenariu în care absorbţia fondurilor UE este consistentă”, ne-a declarat el.

O altă mare problemă, este, după cum a adăugat Dumitru, ineficienţa cheltuirii banului public, măsurată ca efecte reale în economie. Astfel, deşi România este pe primul loc în UE ca pondere a cheltuielilor legate de investiţii în PIB, de circa 6%, aceşti bani nu se regăsesc cum ar trebui în dezvoltarea economică. „Sunt investiţii record, ca statistică, de câţiva ani, dar dacă ne uităm în jur nu vedem nimic”, a explicat el.