Romania va fi impartita in opt regiuni.
Legea urmeaza sa fie discutata in cadrul USL si apoi depusa la Parlament, pentru a fi adoptata.
Conform acestui proiect de lege, Romania ar urma sa fie impartita in opt regiuni, sapte care cuprind actualele judete din tara, dar Bucurestiul si Ilfovul impreuna.
Vor fi opt capitale de astfel de regiuni, alegerile se vor desfasura o data la patru ani, iar seful regiunii, presedintele va fi ales pentru un mandat de patru ani, prin vot uninominal.
Astfel, capitalele celor 8 regiuni ar urma sa fie: Piatra Neamt, Braila, Valarasi, Bucuresti, Craiova, Timisoara, Alba Iulia si Cluj-Napoca.
Vor fi consilii regionale formate din 10-32 de consilieri, ajutat de doi vicepresedinti. Votul va fi direct pentru sefii de consilii judetene, iar consilierii regionali vor fi alesi pe liste.
Aceasta regiune va lua din atributiile Guvernului, dar si din cele ale actualelor consilii judetene, pentru ca aici se vor gasi organismele intermediare pentru absorbtia de fonduri europene, vor fi principalii negociatori direct cu UE privind absorbtia de fonduri si, de asemenea, vor putea institui taxe regionale si multe acte delegate la nivelul regiunilor.
Aceasta organizare corespunde cu actualele centre unde se gasesc aceste regiuni de dezvoltare, astfel ca printre capitalele acestor regiuni se vor regasi Piatra Neamt, Braila, Alba Iulia sau alte orase mai mari ca acestea.
In cadrul discutiilor USL, s-ar putea ca numarul regiunilor sa mai creasca.
Initiatorul acestui proiect, liberalul Sorin Frunzaverde, spune ca noua impartire a tarii reprezinta un model european.
„Nu facem decat sa reproducem un model european. Nu facem decat sa reproducem un sistem valabil de la Tamissa si pana la Tisa. Dezvoltam proiecte de relevanta europeana (…) Principalul avantaj e ca pentru multe proiecte, decizia se ia mult mai aproape de cetatean, de nevoile si prioritatile lui”, a declarat presedintele Consiliului Judetean Caras-Severin, Sorin Frunzaverde, cel care este si initiatorul acestui proiect.
„Filosofia care sta la baza constructiei acestor regiuni este aceea care spune ca regiunile preiau de la ministere multe atributii”, a mai spus Sorin Frunzaverde, care este si presedintele Consiliului Judetean Caras-Severin.
In ceea ce priveste bugetul, Frunzaverde spune ca 10% preia administratia centrala, 20% administratia regionala, 30% administratia judeteana si 40% administratia locala (comune orase, municipii).
„Aici apare avantajul. O regiune cunoaste mai bine nevoile cetatenilor, dezvolta mai bine proiecte de importanta regionala si preia din atributiile administratiei publice centrale care oricum ne costa foarte mult”.
Intrebat daca s-a facut vreun calcul privind impactul bugetar odata cu crearea acestor regiuni, Frunzaverde a raspuns:
„Nu avem un calcul in detaliu, dar aparatul unei asemenea entitati sau consiliu regional, ca el asa se va numi, estimam ca va avea 50-60 de persoane care vor prelua atributiile a sute de functionari din ministerele de astazi. in felul acesta, probabil ca multe mii din functionari vor pleca”.
In ceea ce priveste atributiile pe care le vor avea presedintii de consilii judetene si cei de consilii regionale, Sorin Frunzaverde a explicat ca presedintele consiliului judetean dezvolta de anvergura judeteana limitate la teritoriul judetului respectiv, in timp de presedintele de consiliu regional dezvolta proiecte de anvergura regionala, adica transjudetene.
Romania va fi impartita in opt regiuni. Legea urmeaza sa fie discutata in cadrul USL si apoi depusa la Parlament, pentru a fi adoptata.
Romania va fi impartita in opt regiuni. Legea urmeaza sa fie discutata in cadrul USL si apoi depusa la Parlament, pentru a fi adoptata.
Conform acestui proiect de lege, Romania ar urma sa fie impartita in opt regiuni, sapte care cuprind actualele judete din tara, dar Bucurestiul si Ilfovul impreuna.
Vor fi opt capitale de astfel de regiuni, alegerile se vor desfasura o data la patru ani, iar seful regiunii, presedintele va fi ales pentru un mandat de patru ani, prin vot uninominal.
Astfel, capitalele celor 8 regiuni ar urma sa fie: Piatra Neamt, Braila, Valarasi, Bucuresti, Craiova, Timisoara, Alba Iulia si Cluj-Napoca.
Vor fi consilii regionale formate din 10-32 de consilieri, ajutat de doi vicepresedinti. Votul va fi direct pentru sefii de consilii judetene, iar consilierii regionali vor fi alesi pe liste.
Aceasta regiune va lua din atributiile Guvernului, dar si din cele ale actualelor consilii judetene, pentru ca aici se vor gasi organismele intermediare pentru absorbtia de fonduri europene, vor fi principalii negociatori direct cu UE privind absorbtia de fonduri si, de asemenea, vor putea institui taxe regionale si multe acte delegate la nivelul regiunilor.
Aceasta organizare corespunde cu actualele centre unde se gasesc aceste regiuni de dezvoltare, astfel ca printre capitalele acestor regiuni se vor regasi Piatra Neamt, Braila, Alba Iulia sau alte orase mai mari ca acestea.
In cadrul discutiilor USL, s-ar putea ca numarul regiunilor sa mai creasca.
Initiatorul acestui proiect, liberalul Sorin Frunzaverde, spune ca noua impartire a tarii reprezinta un model european.
„Nu facem decat sa reproducem un model european. Nu facem decat sa reproducem un sistem valabil de la Tamissa si pana la Tisa. Dezvoltam proiecte de relevanta europeana (…) Principalul avantaj e ca pentru multe proiecte, decizia se ia mult mai aproape de cetatean, de nevoile si prioritatile lui”, a declarat presedintele Consiliului Judetean Caras-Severin, Sorin Frunzaverde, cel care este si initiatorul acestui proiect.
„Filosofia care sta la baza constructiei acestor regiuni este aceea care spune ca regiunile preiau de la ministere multe atributii”, a mai spus Sorin Frunzaverde, care este si presedintele Consiliului Judetean Caras-Severin.
In ceea ce priveste bugetul, Frunzaverde spune ca 10% preia administratia centrala, 20% administratia regionala, 30% administratia judeteana si 40% administratia locala (comune orase, municipii).
„Aici apare avantajul. O regiune cunoaste mai bine nevoile cetatenilor, dezvolta mai bine proiecte de importanta regionala si preia din atributiile administratiei publice centrale care oricum ne costa foarte mult”.
Intrebat daca s-a facut vreun calcul privind impactul bugetar odata cu crearea acestor regiuni, Frunzaverde a raspuns:
„Nu avem un calcul in detaliu, dar aparatul unei asemenea entitati sau consiliu regional, ca el asa se va numi, estimam ca va avea 50-60 de persoane care vor prelua atributiile a sute de functionari din ministerele de astazi. in felul acesta, probabil ca multe mii din functionari vor pleca”.
In ceea ce priveste atributiile pe care le vor avea presedintii de consilii judetene si cei de consilii regionale, Sorin Frunzaverde a explicat ca presedintele consiliului judetean dezvolta de anvergura judeteana limitate la teritoriul judetului respectiv, in timp de presedintele de consiliu regional dezvolta proiecte de anvergura regionala, adica transjudetene.
