bnr

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis sa mentint rata dobanzii de politica monetara la 5,25%

„În şedinţa din 2 mai 2013, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25% pe an; gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se arată într-un comunicat al BNR.
Banca centrală a aplicat ultima reducere de dobândă în martie 2012, de la 5,5% pe an la 5,25% pe an.
La finalul lunii martie, cu o zi înainte de şedinţa de politică monetară anterioară, Isărescu a declarat că, deşi economie se află încă în recesiune, se manifestă în continuare anticipaţii inflaţioniste, ceea ce nu permite băncii centrale să reducă dobânzile. El a vorbit şi de nevoia de stabilitate a dobânzilor, arătând că o bancă centrală nu se poate „juca”, să reducă dobânda şi la puţin timp să aplice o creştere.
Pe de altă parte, CA-ul BNR a decis joi să îngusteze coridorul simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 3 puncte procentuale de la +/-4 puncte procentuale anterior, motivând că măsura va tempera volatilitatea dobânzilor.
Astfel, începând din data de 3 mai 2013, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) va coborî la nivelul de 8,25% pe an de la 9,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit va fi de 2,25% pe an faţă de 1,25%.
Membrii Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR) anticipau, la începutul lunii februarie, că banca centrală va menţine dobânda de politică monetară la nivelul de 5,25%, precum şi nivelurile rezervelor minime obligatorii pe tot parcursul acestui an.
Aceştia preconizează că, la finalul anului 2014, BNR ar putea relaxa politica monetară, prin reducerea dobânzii la 4,75% în luna decembrie.
„Aceste decizii sunt menite să întărească în continuare transmisia semnalului ratei dobânzii de politică monetară, tendinţă ce se va reflecta pozitiv pe piaţa creditului în monedă naţională, prin reducerea treptată a costurilor finanţărilor noi. Conduita politicii monetare vizează în continuare îndeplinirea obiectivului privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu în condiţii de stabilitate financiară şi de atenuare a impactului nefavorabil exercitat de factori externi şi interni asupra redresării economiei româneşti”, se arată în comunicatul detaliat al băncii centrale.
BNR a reiterat că monitorizează atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin ajustarea treptată a conduitei politicii monetare şi utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi stabilitatea financiară, iar pe această bază să creeze premisele unei creşteri economice sustenabile.
Totodată, CA al băncii centrale a analizat şi aprobat joi Raportul trimestrial asupra inflaţiei, care va fi prezentat miercuri, 8 mai, într-o conferinţă de presă.
„Comparativ cu proiecţia anterioară, cea actualizată indică îmbunătăţirea pe termen scurt a perspectivelor dezinflaţiei, prevăzând reintrarea în interiorul intervalului de variaţie asociat ţintei în a doua parte a anului curent pe fondul persistenţei deficitului de cerere agregată. Principalele riscuri şi incertitudini aferente noii proiecţii se referă la volatilitatea fluxurilor de capital orientate către economia românească, în contextul unui mediu international cu evoluţii variabile, precum şi la persistenţa rigidităţilor structurale ale economiei naţionale, în special a celor menţionate în cadrul acordurilor preventive de finanţare externă încheiate cu instituţiile internaţionale”, se precizează în comunicat.
Banca centrală are pentru acest an o ţintă de inflaţie de 2,5%, plus/minus un punct procentual, iar cea mai recentă prognoză a BNR indică pentru finalul anului un nivel de 3,5%.
Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 5,25% în martie, de la 5,65% în februarie, plasându-se însă în continuare deasupra limitei superioare a intervalului de variaţie din jurul ţintei şi a nivelului de 4,95% înregistrat în decembrie 2012.
Rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustată a continuat trendul descendent, ajungând la 3% în martie, de la 3,25% în decembrie 2012. Creşterile lunare ale preţurilor de consum în februarie şi martie ale anului curent s-au situat la niveluri istorice scăzute, reflectând reducerea anticipaţiilor privind inflaţia. Rata CORE2 este calculată prin eliminarea din indicele preţurilor de consum a preţurilor administrate, a celor volatile şi a preţurilor tutunului şi a băuturilor alcoolice.
„Evoluţia trimestrială a produsului intern brut menţine nivelul acestuia sub cel potenţial în pofida recentei sale reveniri în teritoriu pozitiv, inclusiv în contextul unor semnale de ameliorare a activităţii economice datorată în principal evoluţiei favorabile a exporturilor şi producţiei industriei manufacturiere. Dinamica anuală reală a împrumuturilor acordate sectorului privat a rămas negativă, similar evoluţiilor creditului din zona euro şi din majoritatea ţărilor din regiune”, se mai spune în comunicatul BNR.
Retensionarea pieţelor financiare internaţionale pe fundalul acutizării recente a crizei din zona euro a avut efecte negative limitate asupra economiei româneşti, performanţele mai bune ale României stimulând reluarea intrărilor de capital, ceea ce s-a reflectat în aprecierea cursului de schimb al leului.
Totodată, conduita politicii monetare şi-a păstrat caracterul prudent în scopul ancorării ferme a anticipaţiilor privind inflaţia. Calibrarea corespunzătoare a instrumentelor politicii monetare, inclusiv schimbarea manierei de gestionare a lichidităţii din fermă în adecvată, a îmbunătăţit condiţiile lichidităţii de pe piaţa monetară şi a consolidat transmisia impulsului politicii monetare prin apropierea nivelului ratelor dobânzilor interbancare de cel al ratei dobânzii de politică monetară, se mai arată în comunicatul BNR.
„În şedinţa din 2 mai 2013, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25% pe an; gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se arată într-un comunicat al BNR.

„În şedinţa din 2 mai 2013, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25% pe an; gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se arată într-un comunicat al BNR.

Banca centrală a aplicat ultima reducere de dobândă în martie 2012, de la 5,5% pe an la 5,25% pe an.

La finalul lunii martie, cu o zi înainte de şedinţa de politică monetară anterioară, Isărescu a declarat că, deşi economie se află încă în recesiune, se manifestă în continuare anticipaţii inflaţioniste, ceea ce nu permite băncii centrale să reducă dobânzile. El a vorbit şi de nevoia de stabilitate a dobânzilor, arătând că o bancă centrală nu se poate „juca”, să reducă dobânda şi la puţin timp să aplice o creştere.

Pe de altă parte, CA-ul BNR a decis joi să îngusteze coridorul simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 3 puncte procentuale de la +/-4 puncte procentuale anterior, motivând că măsura va tempera volatilitatea dobânzilor.
Astfel, începând din data de 3 mai 2013, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) va coborî la nivelul de 8,25% pe an de la 9,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit va fi de 2,25% pe an faţă de 1,25%.
Membrii Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR) anticipau, la începutul lunii februarie, că banca centrală va menţine dobânda de politică monetară la nivelul de 5,25%, precum şi nivelurile rezervelor minime obligatorii pe tot parcursul acestui an.

Aceştia preconizează că, la finalul anului 2014, BNR ar putea relaxa politica monetară, prin reducerea dobânzii la 4,75% în luna decembrie.
„Aceste decizii sunt menite să întărească în continuare transmisia semnalului ratei dobânzii de politică monetară, tendinţă ce se va reflecta pozitiv pe piaţa creditului în monedă naţională, prin reducerea treptată a costurilor finanţărilor noi. Conduita politicii monetare vizează în continuare îndeplinirea obiectivului privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu în condiţii de stabilitate financiară şi de atenuare a impactului nefavorabil exercitat de factori externi şi interni asupra redresării economiei româneşti”, se arată în comunicatul detaliat al băncii centrale.
BNR a reiterat că monitorizează atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin ajustarea treptată a conduitei politicii monetare şi utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi stabilitatea financiară, iar pe această bază să creeze premisele unei creşteri economice sustenabile.

Totodată, CA al băncii centrale a analizat şi aprobat joi Raportul trimestrial asupra inflaţiei, care va fi prezentat miercuri, 8 mai, într-o conferinţă de presă.
„Comparativ cu proiecţia anterioară, cea actualizată indică îmbunătăţirea pe termen scurt a perspectivelor dezinflaţiei, prevăzând reintrarea în interiorul intervalului de variaţie asociat ţintei în a doua parte a anului curent pe fondul persistenţei deficitului de cerere agregată. Principalele riscuri şi incertitudini aferente noii proiecţii se referă la volatilitatea fluxurilor de capital orientate către economia românească, în contextul unui mediu international cu evoluţii variabile, precum şi la persistenţa rigidităţilor structurale ale economiei naţionale, în special a celor menţionate în cadrul acordurilor preventive de finanţare externă încheiate cu instituţiile internaţionale”, se precizează în comunicat.
Banca centrală are pentru acest an o ţintă de inflaţie de 2,5%, plus/minus un punct procentual, iar cea mai recentă prognoză a BNR indică pentru finalul anului un nivel de 3,5%.
Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 5,25% în martie, de la 5,65% în februarie, plasându-se însă în continuare deasupra limitei superioare a intervalului de variaţie din jurul ţintei şi a nivelului de 4,95% înregistrat în decembrie 2012.
Rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustată a continuat trendul descendent, ajungând la 3% în martie, de la 3,25% în decembrie 2012. Creşterile lunare ale preţurilor de consum în februarie şi martie ale anului curent s-au situat la niveluri istorice scăzute, reflectând reducerea anticipaţiilor privind inflaţia. Rata CORE2 este calculată prin eliminarea din indicele preţurilor de consum a preţurilor administrate, a celor volatile şi a preţurilor tutunului şi a băuturilor alcoolice.
„Evoluţia trimestrială a produsului intern brut menţine nivelul acestuia sub cel potenţial în pofida recentei sale reveniri în teritoriu pozitiv, inclusiv în contextul unor semnale de ameliorare a activităţii economice datorată în principal evoluţiei favorabile a exporturilor şi producţiei industriei manufacturiere. Dinamica anuală reală a împrumuturilor acordate sectorului privat a rămas negativă, similar evoluţiilor creditului din zona euro şi din majoritatea ţărilor din regiune”, se mai spune în comunicatul BNR.

Retensionarea pieţelor financiare internaţionale pe fundalul acutizării recente a crizei din zona euro a avut efecte negative limitate asupra economiei româneşti, performanţele mai bune ale României stimulând reluarea intrărilor de capital, ceea ce s-a reflectat în aprecierea cursului de schimb al leului.
Totodată, conduita politicii monetare şi-a păstrat caracterul prudent în scopul ancorării ferme a anticipaţiilor privind inflaţia. Calibrarea corespunzătoare a instrumentelor politicii monetare, inclusiv schimbarea manierei de gestionare a lichidităţii din fermă în adecvată, a îmbunătăţit condiţiile lichidităţii de pe piaţa monetară şi a consolidat transmisia impulsului politicii monetare prin apropierea nivelului ratelor dobânzilor interbancare de cel al ratei dobânzii de politică monetară, se mai arată în comunicatul BNR.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

ARTICOL PRECEDENT

Copiii inscrisi la clasa pregatitoare ar putea fi intorsi la gradinita, a anuntat ministrul Educatiei, Remus Pricopie. Asta in conditiile in care profesorii vor constata ca micutii nu tin pasul cu ceilalti colegi

URMĂTORUL ARTICOL

Nicolas Maduro, presedintele Venezuelei a avertizat Europa impotriva riscurilor unei „explozii politice” sub efectul crizei, amintind de ceea ce s-a intamplat in America Latina in anii 1990

Ultimele știri de la Economic