De ce a ajuns Fenechiu in inchisoare: dispreţ pentru finanţele unei instituţii publice

Curtea Supremă a motivat condamnările definitive date în dosarul Transformatorul, proces în care fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a fost condamnat definitiv, pe 30 ianuarie 2014, la cinci ani de închisoare cu executare. Completul de cinci judecători a fost format din Livia Stanciu (preşedinte), Florentina Dragomir, Sofica Dumitraşcu, Simona Daniela Encean şi Ioana Alina Ilie.

Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a menţinut pedeapsa dispusă în 12 iulie 2013 de un complet de trei judecători în cazul deputatului PNL Relu Fenechiu, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, acesta urmând să execute cinci ani de închisoare. La aceeaşi pedeapsă au fost condamnaţi fratele fostului ministru al Transporturilor, Lucian Fenechiu, şi Mihai Bogdan Damian.

„Instanţa de control judiciar constată că prima instanţă a procedat  corect atunci când a  reţinut că faptele imputate inculpaţilor există, că acestea constituie infracţiuni şi că acestea au fost săvârşite de către inculpaţi, dispunând justificat condamnarea acestora.”

  • „În acest context, în mod întemeiat, prima instanţă a reţinut gradul de pericol social ridicat al faptelor săvârşite, dedus nu doar din circumstanţele în care faptele s-au comis, ci şi din calitatea persoanelor implicate în activitatea infracţională”.
  • „Astfel, instanţa de control judiciar apreciază că modalitatea în care inculpaţii au desfăşurat activitatea infracţională, prejudiciul semnificativ produs, numărul actelor materiale ce intră în conţinutul constitutiv al infracţiunii, gravitatea concretă, poziţia procesuală a inculpaţilor care nu au recunoscut săvârşirea faptelor, refuzând practic să îşi asume fiecare răspunderea pentru activitatea sa, perseverând în a considera că modalitatea în care au acţionat ar fi fost una legală, justifică  modalitatea de executare a pedepselor stabilită de prima instanţă, singura aptă a asigura îndeplinirea scopului de exemplaritate şi educativ al pedepsei.”

În acest context, judecătorii şi-au însuşite opinia exprimată de prima instanţă, „în sensul că activitatea infracţională ce a făcut obiectul prezentei cauze a avut ca unic scop obţinerea de către complici a unor venituri considerabile în detrimentul patrimoniului unei instituţii publice, dovedind un total dispreţ faţă de banul public.”

„Grad sporit de periculozitate”

Potrivit motivării, „cuantumul ridicat al prejudiciului relevă nu numai un grad sporit de pericol social al infracţiunilor, dar şi un grad sporit de periculozitate al făptuitorilor care manifestau o desconsiderare evidentă a interesului general şi public, activitatea infracţională vizând modalitatea de cheltuire iraţională a banului public.”

 

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

ARTICOL PRECEDENT

România și-a redus la mai puțin de jumătate emisiile de gaze cu efect de seră

URMĂTORUL ARTICOL

Peste 1.300 de locuri de munca oferite absolventilor

Ultimele știri de la Eveniment