Deputatul Tudor Ciuhodaru atrage atentia asupra sinuciderilor din penitenciare

Tot mai mulţi pacienţi din penitenciar ajung la spital în urma tentativelor de sinucidere sau a agravării afecţiunii de bază. Pe o statistică parţială din cele 115 decese din mediul penitenciar aproape un sfert, au avut cauze violente, iar dintre acestea sinuciderile au ajuns să reprezinte 90%. Într-un singur an numărul actelor suicidare s-a dublat, 22 fiind realizate prin spânzurare iar unul prin intoxicaţie medicamentoasă.
 
Starea de sănătate a oricărei persoane, chiar aparent lipsită de probleme medicale, supusă condiţiilor de detenţie este expusă unor factori de risc complementari deteminaţi de modul de viaţă în captivitate, companionilor  cu comportamente deviante şi măsurilor disciplinare.
 
Pacienţii aflaţi în mediul penitenciar prezintă vulnerabilităţi suplimentare de ordin fizic şi psihic ce pot complica evoluţia şi prognosticul bolii.
 
Dintre cele fizice celulele suprapolulate, paturile vechi şi ruginite, instalaţii sanitare defecte, lipsa apei calde, ferestrele neetanşe constituie factori de risc ce pot declanşa, acutiza, agrava sau complica afecţiuni preexistente din gama patologiei respiratorii, cardiovasculare, neurologice sau autoimune.
 
Dintre cele psihice, pacienţii cu risc suicidar major sunt cei ce suferă de boli fizice cronice sau foarte dureroase, cei care au primit o pedeapsă mai lungă decât se aşteptau sau cei cărora li s-a modificat condiţiile de reţinere, în sensul trecerii de la control judiciar la cel preventiv.
 
Studiul pe care l-am efectuat arată că există diferenţe majore între metodele utilizate în tentativele autolitice, precum şi variaţii semnnificatice legate de vărsta, numărul de recidive precum şi calendarul şi distribuţia săptămânală a actelor autolitice din penitenciarul de maximă siguranţă Iaşi. Vârsta medie a suicidarilor a fost de 25,22 de ani dar cei care recurg la metode violente sunt mai în vârstă, între 25-34 de ani, decât cei care recurg la intoxicaţii (sub 24 de ani), recidivează frecvent şi preferă lunea ca zi a actului suicidar şi lunile februarie şi mai. Intoxicaţiile sunt mai frecvente sâmbata şi în luna septembrie.
 
Indiferent de mijloacele folosite actele suidicidare se produc adesea dimineata, când personalul de supraveghere este mai numeros şi, ţinînd cont că mulţi detinuţi refuză tratamentul sau este suficient tratamentul în ambulatoriu, se conturează şi ipoteza că multe dintre aceste acte sunt demonstrative.
 
Dr. Tudor Ciuhodaru
Medic primar urgenţe

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

ARTICOL PRECEDENT

Deputatul Constantin Adascalitei sustine agricultura ecologica

URMĂTORUL ARTICOL

Se implinesc 38 de ani de la cutremurul din ’77

Ultimele știri de la Comunicate de presa