Ministerul Sănătăţii a publicat ieri spre dezbatere, pe site-ul propriu, proiectul de Hotărâre de Guvern privind organizarea şi funcţionarea autorităţilor din subordine în contextul preconizatului proces de regionalizare. Principala modificare face referire la actualele direcţii de sănătate publică judeţene, care se reorganizează în 8 autorităţi regionale, servicii publice deconcentrate cu personalitate juridică şi în subordinea cărora funcţionează 34 de oficii judeţene de sănătate publică. Potrivit proiectului, oficiile judeţene nu mai au personalitate juridică, nu sunt ordonatori de credit şi au în componenţă un departament de supraveghere şi un birou de control în sănătate publică.
Autorităţile regionale vor fi la Iaşi
Mai multe detalii pe acest subiect am aflat de la fostul ministru al sănătăţii Vasile Cepoi, actual consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru, potrivit căruia autorităţile regionale cu atribuţii în sănătate vor fi stabilite la Iaşi. „Aşa cum a declarat şi ministrul Eugen Nicolăescu, autoritatea regională de sănătate publică se va înfiinţa în centrele universitare, iar în cazul zonei Moldovei aceasta va fi la Iaşi. Atât Autoritatea Regională de Sănătate Publică, precum şi Serviciul Regional de Ambulanţă vor fi coordonate de la Iaşi”, a ţinut să precizeze dr. Vasile Cepoi. Consilierul de stat susţine însă că regionalizarea din sănătate nu are însă nicio legătură cu regionalizarea administrativ-teritorială a ţării. „Din proiectul legii sănătăţii realizat de mine anul trecut a fost preluat acest capitol privind reorganizarea în sănătate, care vine în sprijinul pacientului”, a declarat dl Cepoi.
Disponibilizări în serviciile de ambulanţă
O modificare-surpriză în structura Ministerului Sănătăţii ar fi înfiinţarea celor 8 Servicii Regionale de Ambulanţă, care vor avea în subordine 33 de servicii judeţene de ambulanţă, staţii, substaţii şi puncte de lucru. În acest sens, şeful Serviciului Judeţean de Ambulanţă (SJA) Iaşi consideră proiectul Ministerului Sănătăţii anunţă disponibilizări importante în rândul personalului TESA din judeţele Moldovei. „În serviciile judeţene de ambulanţă din toate judeţele Moldovei sunt 1.866 de salariaţi, iar modificarea de structură va duce la disponibilizări în rândul personalului administrativ. Nu ştim unde va fi Serviciul Regional de Ambulanţă, însă, oriunde ar fi acesta, va fi destul de greu să coordoneze toate serviciile şi substaţiile în toată zona Moldovei. Este greu pentru un spital să coordoneze 1.000 de angajaţi care sunt într-un singur centru, dar va fi destul de greu atunci când salariaţii sunt împărţiţi în toată zona Moldovei”, a opinat dr. Florin Agapie,directorul SJA Iaşi.
Ambulanţele nu vor mai avea graniţe teritoriale
În schimb, consilierul de stat Vasile Cepoi consideră că în cazul serviciilor de ambulanţă coordonarea va fi strict pe partea administrativă. „Se va păstra ceea ce ţine de partea medicală, iar dispeceratele serviciilor de ambulanţă vor funcţiona ca şi până acum. În schimb, în cazul autosanitarelor nu vor mai exista limite teritoriale privind gestionarea cazurilor. La graniţele dintre judeţe va putea interveni cea mai apropiată ambulanţa, fără să mai existe acel criteriu teritorial, astfel timpul de aşteptare pentru pacient se va scurta. Serviciul Regional de Ambulanţă va coordona strict administrativ activitatea pe zona Moldovei, iar în rest, activitatea se va desfăşura ca şi până acum”, a mai precizat dr. Cepoi, admiţând însă, la rândul său, că noile modificări vor aduce disponibilizări în rândul personalului TESA.
Acest lucru a fost recunoscut şi de preşedintele CJ Botoşani, potrivit căruia, în urma reorganizării, DSP va trece în subordinea instituţiei pe care o conduce. „DSP va fi preluată de Consiliul Judeţean, dar nu pot să păstrez 100 de angajaţi”, a precizat Florin Ţurcanu, preşedintele CJ Botoşani. În schimb, preşedintele CJ Neamţ, Culiţă Tărâţă, şi prefectul George Lazăr dau asigurări că atât angajaţii DSP, cât şi ai CJAS, nu vor rămâne fără loc de muncă. Referitor la acest aspect, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, s-a declarat evaziv în declaraţii. „Pentru cei care merită, pot garanta că se vor face criterii corecte, profesioniste. Nu pot să garantez că oamenii disponibilizaţi îşi vor găsi loc în sistem, decât pentru cei care ştiu să facă treabă”, a precizat Nicolăescu. El a precizat că aşa cum se întâmplă în orice proces, restructurarea se va desfăşura pe etape şi a susţinut că nu poate să spună la momentul actual câţi angajaţi vor fi disponibilizaţi. „Noi acum spunem că vor fi 3 – 4.000 de posturi care ar trebui desfiinţate, dar după ce vom face aranjamentul pe fiecare structură în parte, s-ar putea să fie 2.000, 1.000 sau 500. Îmi este greu să spun”, a declarat ministrul Sănătăţii.
Urmează reorganizarea caselor judeţene de asigurări
În ceea ce priveşte proiectul privind reorganizarea caselor judeţene de asigurări de sănătate, acesta a fost amânat pentru săptămâna viitoare. „Este posibil să aibă aceiaşi structură de organizare ca şi în cazul direcţiile de sănătate publică”, ne-a spus secretarul de stat Vasile Cepoi. O altă noutate în proiectul privind reorganizarea este înfiinţarea Agenţiei Naţională de Achiziţii şi Investiţii în Sănătate, care va coordona implementarea proiectelor de investiţii, modernizări, reparaţii capitale şi a dotărilor în sistemul sanitar. De asemenea, va fi înfiinţată Agenţia Naţională de Programe de Sănătate, care va coordona programele naţionale.
Nu scăpăm de birocraţie
Sindicaliştii din sănătate consideră însă că reorganizarea propusă de ministrul Nicolăescu nu va aduce economii la sănătate, ci dimpotrivă. „Varianta de reorganizare propusă de ministrul Sănătăţii va amplifica birocraţia. Cât priveşte înfiinţarea autorităţii regionale de sănătate publică, aceasta are toate şansele să fie la Iaşi, cel mai mare centru medical din zona Moldovei”, ne-a spus Iulian Cozianu, prim-vicepreşedinte al Sindicatului Sanitas.
Ministerul Sănătăţii a publicat ieri spre dezbatere, pe site-ul propriu, proiectul de Hotărâre de Guvern privind organizarea şi funcţionarea autorităţilor din subordine în contextul preconizatului proces de regionalizare.
Ministerul Sănătăţii a publicat ieri spre dezbatere, pe site-ul propriu, proiectul de Hotărâre de Guvern privind organizarea şi funcţionarea autorităţilor din subordine în contextul preconizatului proces de regionalizare. Principala modificare face referire la actualele direcţii de sănătate publică judeţene, care se reorganizează în 8 autorităţi regionale, servicii publice deconcentrate cu personalitate juridică şi în subordinea cărora funcţionează 34 de oficii judeţene de sănătate publică. Potrivit proiectului, oficiile judeţene nu mai au personalitate juridică, nu sunt ordonatori de credit şi au în componenţă un departament de supraveghere şi un birou de control în sănătate publică.
Autorităţile regionale vor fi la Iaşi
Mai multe detalii pe acest subiect am aflat de la fostul ministru al sănătăţii Vasile Cepoi, actual consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru, potrivit căruia autorităţile regionale cu atribuţii în sănătate vor fi stabilite la Iaşi. „Aşa cum a declarat şi ministrul Eugen Nicolăescu, autoritatea regională de sănătate publică se va înfiinţa în centrele universitare, iar în cazul zonei Moldovei aceasta va fi la Iaşi. Atât Autoritatea Regională de Sănătate Publică, precum şi Serviciul Regional de Ambulanţă vor fi coordonate de la Iaşi”, a ţinut să precizeze dr. Vasile Cepoi. Consilierul de stat susţine însă că regionalizarea din sănătate nu are însă nicio legătură cu regionalizarea administrativ-teritorială a ţării. „Din proiectul legii sănătăţii realizat de mine anul trecut a fost preluat acest capitol privind reorganizarea în sănătate, care vine în sprijinul pacientului”, a declarat dl Cepoi.
Disponibilizări în serviciile de ambulanţă
O modificare-surpriză în structura Ministerului Sănătăţii ar fi înfiinţarea celor 8 Servicii Regionale de Ambulanţă, care vor avea în subordine 33 de servicii judeţene de ambulanţă, staţii, substaţii şi puncte de lucru. În acest sens, şeful Serviciului Judeţean de Ambulanţă (SJA) Iaşi consideră proiectul Ministerului Sănătăţii anunţă disponibilizări importante în rândul personalului TESA din judeţele Moldovei. „În serviciile judeţene de ambulanţă din toate judeţele Moldovei sunt 1.866 de salariaţi, iar modificarea de structură va duce la disponibilizări în rândul personalului administrativ. Nu ştim unde va fi Serviciul Regional de Ambulanţă, însă, oriunde ar fi acesta, va fi destul de greu să coordoneze toate serviciile şi substaţiile în toată zona Moldovei. Este greu pentru un spital să coordoneze 1.000 de angajaţi care sunt într-un singur centru, dar va fi destul de greu atunci când salariaţii sunt împărţiţi în toată zona Moldovei”, a opinat dr. Florin Agapie,directorul SJA Iaşi.
Ambulanţele nu vor mai avea graniţe teritoriale
În schimb, consilierul de stat Vasile Cepoi consideră că în cazul serviciilor de ambulanţă coordonarea va fi strict pe partea administrativă. „Se va păstra ceea ce ţine de partea medicală, iar dispeceratele serviciilor de ambulanţă vor funcţiona ca şi până acum. În schimb, în cazul autosanitarelor nu vor mai exista limite teritoriale privind gestionarea cazurilor. La graniţele dintre judeţe va putea interveni cea mai apropiată ambulanţa, fără să mai existe acel criteriu teritorial, astfel timpul de aşteptare pentru pacient se va scurta. Serviciul Regional de Ambulanţă va coordona strict administrativ activitatea pe zona Moldovei, iar în rest, activitatea se va desfăşura ca şi până acum”, a mai precizat dr. Cepoi, admiţând însă, la rândul său, că noile modificări vor aduce disponibilizări în rândul personalului TESA.
Acest lucru a fost recunoscut şi de preşedintele CJ Botoşani, potrivit căruia, în urma reorganizării, DSP va trece în subordinea instituţiei pe care o conduce. „DSP va fi preluată de Consiliul Judeţean, dar nu pot să păstrez 100 de angajaţi”, a precizat Florin Ţurcanu, preşedintele CJ Botoşani. În schimb, preşedintele CJ Neamţ, Culiţă Tărâţă, şi prefectul George Lazăr dau asigurări că atât angajaţii DSP, cât şi ai CJAS, nu vor rămâne fără loc de muncă. Referitor la acest aspect, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, s-a declarat evaziv în declaraţii. „Pentru cei care merită, pot garanta că se vor face criterii corecte, profesioniste. Nu pot să garantez că oamenii disponibilizaţi îşi vor găsi loc în sistem, decât pentru cei care ştiu să facă treabă”, a precizat Nicolăescu. El a precizat că aşa cum se întâmplă în orice proces, restructurarea se va desfăşura pe etape şi a susţinut că nu poate să spună la momentul actual câţi angajaţi vor fi disponibilizaţi. „Noi acum spunem că vor fi 3 – 4.000 de posturi care ar trebui desfiinţate, dar după ce vom face aranjamentul pe fiecare structură în parte, s-ar putea să fie 2.000, 1.000 sau 500. Îmi este greu să spun”, a declarat ministrul Sănătăţii.
Urmează reorganizarea caselor judeţene de asigurări
În ceea ce priveşte proiectul privind reorganizarea caselor judeţene de asigurări de sănătate, acesta a fost amânat pentru săptămâna viitoare. „Este posibil să aibă aceiaşi structură de organizare ca şi în cazul direcţiile de sănătate publică”, ne-a spus secretarul de stat Vasile Cepoi. O altă noutate în proiectul privind reorganizarea este înfiinţarea Agenţiei Naţională de Achiziţii şi Investiţii în Sănătate, care va coordona implementarea proiectelor de investiţii, modernizări, reparaţii capitale şi a dotărilor în sistemul sanitar. De asemenea, va fi înfiinţată Agenţia Naţională de Programe de Sănătate, care va coordona programele naţionale.
Nu scăpăm de birocraţie
Sindicaliştii din sănătate consideră însă că reorganizarea propusă de ministrul Nicolăescu nu va aduce economii la sănătate, ci dimpotrivă. „Varianta de reorganizare propusă de ministrul Sănătăţii va amplifica birocraţia. Cât priveşte înfiinţarea autorităţii regionale de sănătate publică, aceasta are toate şansele să fie la Iaşi, cel mai mare centru medical din zona Moldovei”, ne-a spus Iulian Cozianu, prim-vicepreşedinte al Sindicatului Sanitas.
ziarulevenimentul.ro
