Proiectul a fost adoptat de majoritatea ce aparţine coaliţiei guvernamentale, alcătuită din conservatori şi socialişti, condusă de premierul de dreapta Antonis Samaras, potrivit unei surse parlamentare.
Principalul partid de opoziţie, Stânga radicală Syriza, precum şi alte patru partide parlamentare au votat împotriva proiectului de lege care constituie ultima etapă pentru ca Grecia să îşi îndeplinească angajamentele asumate faţă de creditorii săi.
Adoptarea proiectului era un prealabil la plata unei noi tranşe de ajutor, în valoare de 2,5 miliarde de euro, acordată Greciei săptămâna viitoare de zona euro.
Noua lege instaurează un cod de procedură fiscală mult mai sever şi completează legea votată la 18 iulie privind reducerea sectorului bugetar a cărei aplicare a demarat în cursul acestei săptămâni cu disponibilizarea mai multor mii de salariaţi.
Miercuri, preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a afirmat că ‘Grecia a pus în aplicare în mod satisfăcător acţiunile prioritare cerute pentru următoarea plată’ din programul de asistenţă financiară, ‘cu excepţia unei acţiuni a cărei adoptare de către parlamentul grec urmează să aibă loc pe 25 iulie’.
‘Când acest proces va fi încheiat în mod corespunzător’, fondul de salvare al zonei euro ‘va fi autorizat să plătească prima parte a viitoarei tranşe, în valoare de 2,5 miliarde de euro’, a precizat Dijsselbloem.
Pe 8 iulie, UE şi FMI şi-au dat acordul pentru deblocarea unei noi tranşe dintr-un împrumut acordat Greciei în valoare de 6,8 miliarde de euro, dintre care 2,5 miliarde de euro achitate de zona euro la sfârşitul lunii iulie prin intermediul fondului său de salvare.
În afara sumei acordate de Eurogrup, noua tranşă include 1,5 miliarde de euro pe care trebuie să o asigure băncile centrale ale ţărilor europene restituind Atenei dobânzile la datoria Greciei.
La acestea se vor adăuga 1,8 miliarde de euro din partea FMI, al cărui consiliu de administraţie se va pronunţa la sfârşitul lunii iulie, şi încă un miliard de euro, în luna octombrie, provenind în mod egal de la fondul de salvare şi băncile centrale.
Proiectul a fost adoptat de majoritatea ce aparţine coaliţiei guvernamentale, alcătuită din conservatori şi socialişti, condusă de premierul de dreapta Antonis Samaras, potrivit unei surse parlamentare.
Proiectul a fost adoptat de majoritatea ce aparţine coaliţiei guvernamentale, alcătuită din conservatori şi socialişti, condusă de premierul de dreapta Antonis Samaras, potrivit unei surse parlamentare.
Principalul partid de opoziţie, Stânga radicală Syriza, precum şi alte patru partide parlamentare au votat împotriva proiectului de lege care constituie ultima etapă pentru ca Grecia să îşi îndeplinească angajamentele asumate faţă de creditorii săi.
Adoptarea proiectului era un prealabil la plata unei noi tranşe de ajutor, în valoare de 2,5 miliarde de euro, acordată Greciei săptămâna viitoare de zona euro.
Noua lege instaurează un cod de procedură fiscală mult mai sever şi completează legea votată la 18 iulie privind reducerea sectorului bugetar a cărei aplicare a demarat în cursul acestei săptămâni cu disponibilizarea mai multor mii de salariaţi.
Miercuri, preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a afirmat că ‘Grecia a pus în aplicare în mod satisfăcător acţiunile prioritare cerute pentru următoarea plată’ din programul de asistenţă financiară, ‘cu excepţia unei acţiuni a cărei adoptare de către parlamentul grec urmează să aibă loc pe 25 iulie’.
‘Când acest proces va fi încheiat în mod corespunzător’, fondul de salvare al zonei euro ‘va fi autorizat să plătească prima parte a viitoarei tranşe, în valoare de 2,5 miliarde de euro’, a precizat Dijsselbloem.
Pe 8 iulie, UE şi FMI şi-au dat acordul pentru deblocarea unei noi tranşe dintr-un împrumut acordat Greciei în valoare de 6,8 miliarde de euro, dintre care 2,5 miliarde de euro achitate de zona euro la sfârşitul lunii iulie prin intermediul fondului său de salvare.
În afara sumei acordate de Eurogrup, noua tranşă include 1,5 miliarde de euro pe care trebuie să o asigure băncile centrale ale ţărilor europene restituind Atenei dobânzile la datoria Greciei.
La acestea se vor adăuga 1,8 miliarde de euro din partea FMI, al cărui consiliu de administraţie se va pronunţa la sfârşitul lunii iulie, şi încă un miliard de euro, în luna octombrie, provenind în mod egal de la fondul de salvare şi băncile centrale.
