Situatie dramatica pentru unul dintre cei mai iubiti si apreciati preoti ieseni. Acesta este implicat intr-o ancheta de amploare a autoritatilor locale si nationale. Cu toate ca nu a facut rau nimanui si ca, dimpotriva, sustine ca a muncit aproape 20 ani pentru a reabilita Biserica Nasterea Maicii Domnului a Manastirii Socola, parintele Iustin Neagu considera ca este victima sistemului birocratic din tara noastra si a obtuzitatii autoritatilor.
Monument de patrimoniu UNESCO
Originar din localitatea Ghijasa de Jos – Sibiu, parintele Iustin a ajuns la varsta de 63 ani purtand povara unor dureri ascunse, dar si a unor necazuri apasatoare. Venit in 1994 preot-paroh la Biserica Socola, acesta marturiseste ca tot ceea ce a facut a fost din dragoste de Dumnezeu. El a acceptat sa istoriseasca trecutul deosebit al lacasului de cult pe care il pastoreste. „Noi ne aflam aicea intr-o biserica monumentala! Ea este inscrisa in lista de patrimoniu national, dar si a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO). Aceasta, ca lacas de cult, a cunoscut mai multe etape: prima a fost cea de manastire de maici, intaia stareta fiind chiar fiica fondatorului acesteia, adica a lui Alexandru Lapusneanu, Sultana. Fiind manastire ctitorie domneasca, in jurul acestei starete princiare s-au adunat femei din elita Moldovei, toate cu un nivel de cultura foarte ridicat… Din acest motiv, timp de aproape 300 de ani, au fost numite colectivul de maici «didascalele», adica femei cu multa invatatura de carte. De asemenea, o a doua etapa importanta a fost cea din timpul lui Veniamin Costachi, mitropolitul Moldovei in prima jumatate a secolului al XIX-lea. Acesta, in anul 1803, schimba rostul manastirii de maici si aduce calugari de la Manastirea Agapia. Aici el a fondat Seminaria Veniamina, adica Seminarul de Teologie, care a luat o asemenea amploare, prin personalitatile care au predat aici, precum Episcopul de Roman, si continuand cu mari dascali, printre care a stralucit un mare duhovnic, Popa Duhu si apoi Filaret si Iulius Criban. Pentru acest motiv a devenit cel mai mare centru de cultura al Moldovei si chiar al tarii si era cunoscut, in toata Europa, ca «Sorbona» tarii noastre. Mutatia aici s-a produs la finalul secolului al XIX-lea ,cand seminarul de aici a fost dus langa Mitropolie”, povesteste parintele.
Chinurile procesului de reabilitare
Usor-usor, preotul prezinta si istoricul bisericii din ultimii 20 ani. Acesta spune ca ca desi la inceput a primit aviz favorabil din partea autoritatilor pentru restaurare, faptul ca a incalcat o serie de clauze i-a adus sanctiuni din partea organismelor de control. „Lucrarile de reabilitare au inceput in 1994 cand eu am ajuns aici. Ele au durat 14 ani. Atunci, asa am gandit si apreciat eu, am construit si o clopotnita. Asta pentru ca acel clopot mare care exista, in greutate de patru tone si asezat pe pronaos intr-o turla foarte masiva, a produs fisuri foarte mari. De aici a inceput cea de-a III-a mare etapa importanta a bisericii, respectiv cea de restaurare si reabilitare. Eu consider aceasta etapa ca fiind o noua epoca, deoarece lucrarile au fost cel putin egale cu ceea ce a facut domnitorul Lapusneanu. In acei ani (anii ’90 – n. r.) eu eram la Mitropolie si, Inalt Prea Sfintitul Daniel mi-a spus sa fac ceva pentru acest lacas de cult…. Astfel, cu binecuvantarea lui, s-a lucrat cu foarte mult spor aici. Noi in paralel am facut si documentatia, fiind sub egida Ministerului Culturii de la conducatorul acestui organism de atunci, Ion Caramitru, si am primit aviz favorabil pentru lucrari, cu toata documentatia necesara. Aici erau si niste clauze pe care, sincer sa va spun, noi nu le-am putut respecta intocmai! Am trecut putin legea, dar nu pot spune ca am incalcat-o”, recunoaste acesta.
I-a fost intocmit dosar penal
Faptul ca a intervenit si a facut modificari in structura si volumetria bisericii a determinat, din partea organelor de control, intocmirea unui dosar penal pe numele preotului. Acesta recunoaste ca a gresit, dar ca a fost nevoit sa faca acest lucru pentru a duce la bun sfarsit lucrarea. „Din aceasta cauza mi-a fost intocmit dosar penal, existent si acum pe numele meu… El este sub rezerva, dar oricand pot fi condamnat pentru ceea ce s-a intamplat! Eu consider ca a fost un act de foarte mare curaj ceea ce am facut si nu incurajez pe nimeni sa mai faca asa ceva… Am de partea mea argumentele logice si istorice! Totusi, vreau sa spun ceva: se doarme, inconstient, la toate nivelele institutiilor noastre. Eu am lucrat aici timp de 8 ani, cu o semi-documentatie, fara ca cineva sa vina si sa ma intrebe ceea ce fac! Totusi, eu nu pot acuza nimic, pentru ca nivelul meu nu-mi permite. Autoritatile nu au dreptate deoarece nu au iubire si intelepciune si cred ca avem de-a face cu o crasa incompetenta profesionala! Chiar daca nu avem aviz in realizarea picturii, eu vreau sa va spun ca lucrarea de aici ar trebui sa fie apropiata de ceea ce inseamna pictura religioasa, care respecta si toate conditiile icoanei. Prin comparatie, este superioara mizeriei care s-a facut la manastirea Agapia! Eu i-am provocat si i-am intrebat pe reprezentantii institutiilor culturale, daca stiu conditiile icoanei si ei au spus ca nu-i intereseaza decat de legalitate”, mai dezvaluie preotul.
Atacat de bolnavii psihici
Trecand peste aspectele ce tin de refacerea monumentului, Iustin Neagu povesteste ce inseamna experienta sa ca preot in curtea unui spital plin cu bolnavi psihic. Acesta recunoaste ca doar daca ai devotament, poti rezista. „Doar daca ai devotament sau dragoste, atasament la cauza, poti rezista! Trebuie sa ai capacitatea de participare si implicare la realitatile care sunt date. Daca ai lipsa de vocatie, este imposibil sa reusesti intr-un asemenea loc… Aici sunt situatii in care bolnavul, cand ii dai sa sarute crucea, el te musca de mana. Eu am multe rani din cauza asta. Totusi, daca este intelegere, dragoste si bunatate, atunci este foarte usor”, concluzioneaza, cu lacrimi in ochi, preotul.
Atentat la o biserica de patrimoniu national
Un reputat specialist iesean in domeniul istoriei artei, prof. univ. dr. Gheorghe Macarie, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza (UAIC), scoate la iveala o serie de probleme grave petrecute in timpul restaurarii acestui edificiu istoric. „In reabilitarea acestui monument sunt atentate la arhitectura originala, modificându-se structura initiala a monumentului – a fost desfiintat cimitirul medieval din jurul bisericii, care se integra perfect în ambientul natural si cultural al acestui monument. În cimitir se aflau pietre funerare, desemnând personalitati ecleziastice ale vechii manastiri si ale cadrelor didactice de renume care au predat la Seminarul Teologic de aici, între 1803 si 1893, când acesta s-a mutat în actualul sediu al Facultatii de Teologie, lânga Mitropolie (Palatul domnitorului Mihail Sturza – n. r.). Printre aceste personalitati se numara si Isaia Duhu (personajul lui Ion Creanga – n.r.) si arhimandritul Giusca, succesiv directori ai Seminarului. O parte din aceste placi au fost mutate în vestul spatiului înconjurator al bisericii, lânga un alt memorial edificat acum câtiva ani”, a dezvaluit acesta. Inclusa pe Lista Monumentelor de Patrimoniu National, avand codul IS-II-m-A-03757, Biserica Socola este o constructie ce dateaza din jurul anului 1560, fiind ctitorita de domnitorul Alexandru Lapusneanu, cel care a condus Moldova între: septembrie 1552 – noiembrie 1561 si octombrie 1564 – 9 martie 1568. De-a lungul anilor, ea a fost refacuta si transformata de mai multe ori.
bzi.ro
COMENTARII (SCRIE PRIMUL COMENTARIU)