Un amendament propus de senatorul PNL Todor Chiuariu şi acceptat de comisia de revizuire a Constituţiei a stârnit iritarea premierului Ponta care le-a transmis liberalilo că trebuie respins sau modificat deoarece pune presiune pe buget, iar statul nu are bani pentru aplicarea sa. Mai exact, este vorba despre prevederea potrivit căreia „creanţele împotriva statului au acelaşi regim juridic ca şi contribuţiile fiscale”.
Prin adoptarea acestui amendament constituţional, statul va fi obligat, ca orice cetăţean sau companie, să plătească dobânzi şi penalităţi dacă întârzie o plată. Până acum statul plătea doar dobândă de întârziere, însă şi aceasta cu foarte mare greutate şi doar la cerere, uneori fiind nevoie de o acţiune în instanţă.
Cât priveşte efectele instituirii aceluiaşi regim juridic în cazul creanţelor împotriva statului şi contribuţiilor fiscale, Cristian Socol, consilierul economic al premierului Ponta, este de părere că „reglementarea va forţa statul la plata creanţelor într-un termen cât mai scurt”, în vreme ce Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, crede că impactul asupra bugetului nu va fi unul important.
Ce a cerut Ponta în biroul lui Antonescu
Amendamentul senatorului PNL Tudor Chiuariu a fost adoptat de Comisia de revizuire inclusiv cu votul parlamentarilor PSD, deşi Victor Ponta a transmis clar în interiorul USL că nu este de acord cu el. În discuţiile iniţiale, premierul le-a transmis celor de la PNL că nu va accepta acest amendament, deoarece pune presiune pe buget.
Preşedintele Comisiei de revizuire a Constituţiei, Crin Antonescu, a lăudat miercuri amendamentul lui Chiuariu, prezentându-l ca pe o decizie importantă.
„Voi menţiona un lucru care mi se pare foarte important şi care aşază la nivel constituţional pentru prima dată regimul juridic egal între creanţele statului şi contribuţiile fiscale ale cetăţenilor ale companiilor, ale tuturor instituţiilor. Până acum s-a invocat de foarte multe ori faptul că nu există un regim juridic egal de responsabilitate a statului ca şi a companiilor private”, a declarat miercuri liderul PNL.
După numai o zi, la discuţiile de joi din biroul lui Crin Antonescu, Ponta le-a cerut încă o dată liberalilor să-şi retragă amendamentul sau să-l completeze. Pentru a ajunge la o înţelegere, cei din PNL au fost de acord cu completarea articolului cu sintagma „în condiţiile legii”.
Surse din PSD au declarat pentru gândul că la insistenţele lui Ponta, parlamentarii social-democraţi din Comisia de revizuire vor cere marţi reluarea votului pe acest amendament şi vor să-l respingă. „L-am votat, dar marţi îl respingem”, au declarat sursele citate.
„Premierul Ponta a spus că bugetul nu poate suporta şi plata dobânzilor şi a penalităţilor, motivând că deja sunt plăţi restante de făcut pentru magistraţi, drepturi de proprietate, fonduri europene”, au declarat pentru gândul surse din USL.
Socol: Se pune presiune mai mare pe includerea în proiecţia de buget şi, mai apoi, în buget – cu prioritate – a plăţilor de creanţe
Cristian Socol, consilierul economic al premierului Victor Ponta, a declarat pentru gândul că noua modificare va pune presiune mai mare pe includerea în buget, cu prioritate, a plăţilor de creanţe deţinute de privaţi împotriva statului.
„Modificarea presupune încadrarea într-un act cu o forţă juridică mai mare a tratamentului nediscriminatoriu între stat şi privat. Reglementarea va forţa statul la plata creanţelor stabilite în mod legal într-un termen cât mai scurt. Se contracarează principiul amânărilor folosit excesiv în perioada 2009-2011. Pe de altă parte, se pune presiune mai mare pe includerea în proiecţia de buget şi, mai apoi, în buget – cu prioritate – a plăţilor de creanţe deţinute de privaţi împotriva statului”, a declarat pentru gândul Cristian Socol, consilierul economic al premierului Ponta.
Socol este de părere că impactul asupra bugetului nu va fi unul important.
„Impactul bugetar nu va fi ridicat în condiţiile în care încă din acest an se plăteşte o mare parte din despăgubiri, arierate ş.a. Consider că este necesară o abordare simetrică, statul plăteşte arieratele către privaţi, dar şi sectorul privat îşi va plăti arieratele către stat. Să nu uităm că aproximativ 4 miliarde de euro reprezintă arierate recuperabile din partea persoanelor juridice către stat”, a adăugat Socol.
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: „S-ar corecta un lucru anormal”
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, susţine că, în cazul în care această modificare va ajunge să fie introdusă în Legea fundamentală, ea va introduce un tratament fiscal egal între stat şi contribuabil, reparând ceea ce era „anormal” până acum şi ar întări disciplina statului.
„Pare puţin prematur să ne pronunţăm. Este doar o propunere. Până la punerea în practică ar putea dura şi un an. În prezent, dacă statul are de încasat o datorie, statul îl poate executa silit pe un agent economic. Această propunere mi se pare că ar duce la normalizarea situaţiei. S-ar corecta un lucru ce era anormal. Dacă statul te penalizează acum, mi se pare corect să fie şi viceversa. Dacă azi ai de recuperat TVA de la stat, acest lucru se face de multe ori după cheful unui funcţionar de la stat, nu după nişte criterii transparente şi nu poţi face nimic, din câte cunosc”, a declarat pentru gândul Ionuţ Dumitru.
Arieratele bugetului general consolidat, adică datoriile bugetului general consolidat care nu au fost plătite la scadenţă, la nivelul lunii martie erau de 3,6 miliarde de lei. Din acestea, 1,8 miliarde de lei erau datorii ale autorităţilor locale. Arieratele, adică restanţele de peste 90 de zile, în accepţiunea FMI, erau de un miliard de lei la nivelul lunii martie.
Biriş: „Statul plătea la cerere şi cu mare greutate. Uneori era nevoie de acţionarea în instanţă”
Până în 2010, legislaţia prevedea doar majorări de întârziere de 0,1% pe zi, pe care trebuia să le plătească şi contribuabilii, dar şi statul.
La 1 iulie 2010 Guvernul Boc a schimbat tratamentul de egalitate,precizează avocatul fiscal Gabriel Biriş. „Au scăzut dobânda de întârziere de la 0,1% pe zi la 0,04% pe zi şi au introdus o penalitate pe care o plătea doar contribuabilul. Penalitatea era de 5% pentru întârzieri de o zi şi de 15% pentru întârzieri de 90 de zile. Statul nu trebuie să plătească penalitatea. Situaţia persistă şi în prezent, cu o modificare, de la 1 iulie a.c. penalităţile vor fi de 0,02% pe zi”, a declarat pentru gândul Gabriel Biriş.
„Statul plătea la cerere şi cu mare greutate. Uneori era nevoie de acţionarea în instanţă. Noi am reuşit să obţinem în instanţă plata şi ne-au şi plătit”, a mai spus el.
Biriş crede că amendamentul adoptat miercuri nu va avea totuşi un impact semnificativ asupra bugetului. „Acelaşi impact ar putea să îl aibă şi azi, dar nu îl are. Nu există în Constituţie, dar există în Codul de procedură fiscală prevederi ce permit contribuabilului să ceară dobânzi de întârziere”, este de părere avocatul fiscal.
Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget: Nu ni s-a cerut o consultare
„Nu pot comenta aşa. Nu cunosc acest amendament. Nu ni s-a cerut o consultare. Statul plăteşte şi acum penalităţi la datorii achitate cu întârziere”, a declarat pentru gândul Liviu Voinea.
Tudor Chiuariu (PNL), care a propus amendamentul, a precizat că este necesară instituirea aceluaişi regim juridic pentru a fi eliminată situaţia în care statul îşi stinge creanţele către persoanele fizice sau juridice mai târziu decât sunt achitate contribuţiile fiscale din partea acestora.
Un amendament propus de senatorul PNL Todor Chiuariu şi acceptat de comisia de revizuire a Constituţiei a stârnit iritarea premierului Ponta
Un amendament propus de senatorul PNL Todor Chiuariu şi acceptat de comisia de revizuire a Constituţiei a stârnit iritarea premierului Ponta care le-a transmis liberalilor că trebuie respins sau modificat deoarece pune presiune pe buget, iar statul nu are bani pentru aplicarea sa. Mai exact, este vorba despre prevederea potrivit căreia „creanţele împotriva statului au acelaşi regim juridic ca şi contribuţiile fiscale”.
Prin adoptarea acestui amendament constituţional, statul va fi obligat, ca orice cetăţean sau companie, să plătească dobânzi şi penalităţi dacă întârzie o plată. Până acum statul plătea doar dobândă de întârziere, însă şi aceasta cu foarte mare greutate şi doar la cerere, uneori fiind nevoie de o acţiune în instanţă.
Cât priveşte efectele instituirii aceluiaşi regim juridic în cazul creanţelor împotriva statului şi contribuţiilor fiscale, Cristian Socol, consilierul economic al premierului Ponta, este de părere că „reglementarea va forţa statul la plata creanţelor într-un termen cât mai scurt”, în vreme ce Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, crede că impactul asupra bugetului nu va fi unul important.
Ce a cerut Ponta în biroul lui Antonescu
Amendamentul senatorului PNL Tudor Chiuariu a fost adoptat de Comisia de revizuire inclusiv cu votul parlamentarilor PSD, deşi Victor Ponta a transmis clar în interiorul USL că nu este de acord cu el. În discuţiile iniţiale, premierul le-a transmis celor de la PNL că nu va accepta acest amendament, deoarece pune presiune pe buget.
Preşedintele Comisiei de revizuire a Constituţiei, Crin Antonescu, a lăudat miercuri amendamentul lui Chiuariu, prezentându-l ca pe o decizie importantă.
„Voi menţiona un lucru care mi se pare foarte important şi care aşază la nivel constituţional pentru prima dată regimul juridic egal între creanţele statului şi contribuţiile fiscale ale cetăţenilor ale companiilor, ale tuturor instituţiilor. Până acum s-a invocat de foarte multe ori faptul că nu există un regim juridic egal de responsabilitate a statului ca şi a companiilor private”, a declarat miercuri liderul PNL.
După numai o zi, la discuţiile de joi din biroul lui Crin Antonescu, Ponta le-a cerut încă o dată liberalilor să-şi retragă amendamentul sau să-l completeze. Pentru a ajunge la o înţelegere, cei din PNL au fost de acord cu completarea articolului cu sintagma „în condiţiile legii”.
Surse din PSD au declarat pentru gândul că la insistenţele lui Ponta, parlamentarii social-democraţi din Comisia de revizuire vor cere marţi reluarea votului pe acest amendament şi vor să-l respingă. „L-am votat, dar marţi îl respingem”, au declarat sursele citate.
„Premierul Ponta a spus că bugetul nu poate suporta şi plata dobânzilor şi a penalităţilor, motivând că deja sunt plăţi restante de făcut pentru magistraţi, drepturi de proprietate, fonduri europene”, au declarat pentru gândul surse din USL.
Socol: Se pune presiune mai mare pe includerea în proiecţia de buget şi, mai apoi, în buget – cu prioritate – a plăţilor de creanţe
Cristian Socol, consilierul economic al premierului Victor Ponta, a declarat pentru gândul că noua modificare va pune presiune mai mare pe includerea în buget, cu prioritate, a plăţilor de creanţe deţinute de privaţi împotriva statului.
„Modificarea presupune încadrarea într-un act cu o forţă juridică mai mare a tratamentului nediscriminatoriu între stat şi privat. Reglementarea va forţa statul la plata creanţelor stabilite în mod legal într-un termen cât mai scurt. Se contracarează principiul amânărilor folosit excesiv în perioada 2009-2011. Pe de altă parte, se pune presiune mai mare pe includerea în proiecţia de buget şi, mai apoi, în buget – cu prioritate – a plăţilor de creanţe deţinute de privaţi împotriva statului”, a declarat pentru gândul Cristian Socol, consilierul economic al premierului Ponta.
Socol este de părere că impactul asupra bugetului nu va fi unul important.
„Impactul bugetar nu va fi ridicat în condiţiile în care încă din acest an se plăteşte o mare parte din despăgubiri, arierate ş.a. Consider că este necesară o abordare simetrică, statul plăteşte arieratele către privaţi, dar şi sectorul privat îşi va plăti arieratele către stat. Să nu uităm că aproximativ 4 miliarde de euro reprezintă arierate recuperabile din partea persoanelor juridice către stat”, a adăugat Socol.
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: „S-ar corecta un lucru anormal”
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, susţine că, în cazul în care această modificare va ajunge să fie introdusă în Legea fundamentală, ea va introduce un tratament fiscal egal între stat şi contribuabil, reparând ceea ce era „anormal” până acum şi ar întări disciplina statului.
„Pare puţin prematur să ne pronunţăm. Este doar o propunere. Până la punerea în practică ar putea dura şi un an. În prezent, dacă statul are de încasat o datorie, statul îl poate executa silit pe un agent economic. Această propunere mi se pare că ar duce la normalizarea situaţiei. S-ar corecta un lucru ce era anormal. Dacă statul te penalizează acum, mi se pare corect să fie şi viceversa. Dacă azi ai de recuperat TVA de la stat, acest lucru se face de multe ori după cheful unui funcţionar de la stat, nu după nişte criterii transparente şi nu poţi face nimic, din câte cunosc”, a declarat pentru gândul Ionuţ Dumitru.
Arieratele bugetului general consolidat, adică datoriile bugetului general consolidat care nu au fost plătite la scadenţă, la nivelul lunii martie erau de 3,6 miliarde de lei. Din acestea, 1,8 miliarde de lei erau datorii ale autorităţilor locale. Arieratele, adică restanţele de peste 90 de zile, în accepţiunea FMI, erau de un miliard de lei la nivelul lunii martie.
Biriş: „Statul plătea la cerere şi cu mare greutate. Uneori era nevoie de acţionarea în instanţă”
Până în 2010, legislaţia prevedea doar majorări de întârziere de 0,1% pe zi, pe care trebuia să le plătească şi contribuabilii, dar şi statul.
La 1 iulie 2010 Guvernul Boc a schimbat tratamentul de egalitate,precizează avocatul fiscal Gabriel Biriş. „Au scăzut dobânda de întârziere de la 0,1% pe zi la 0,04% pe zi şi au introdus o penalitate pe care o plătea doar contribuabilul. Penalitatea era de 5% pentru întârzieri de o zi şi de 15% pentru întârzieri de 90 de zile. Statul nu trebuie să plătească penalitatea. Situaţia persistă şi în prezent, cu o modificare, de la 1 iulie a.c. penalităţile vor fi de 0,02% pe zi”, a declarat pentru gândul Gabriel Biriş.
„Statul plătea la cerere şi cu mare greutate. Uneori era nevoie de acţionarea în instanţă. Noi am reuşit să obţinem în instanţă plata şi ne-au şi plătit”, a mai spus el.
Biriş crede că amendamentul adoptat miercuri nu va avea totuşi un impact semnificativ asupra bugetului. „Acelaşi impact ar putea să îl aibă şi azi, dar nu îl are. Nu există în Constituţie, dar există în Codul de procedură fiscală prevederi ce permit contribuabilului să ceară dobânzi de întârziere”, este de părere avocatul fiscal.
Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget: Nu ni s-a cerut o consultare
„Nu pot comenta aşa. Nu cunosc acest amendament. Nu ni s-a cerut o consultare. Statul plăteşte şi acum penalităţi la datorii achitate cu întârziere”, a declarat pentru gândul Liviu Voinea.
Tudor Chiuariu (PNL), care a propus amendamentul, a precizat că este necesară instituirea aceluaişi regim juridic pentru a fi eliminată situaţia în care statul îşi stinge creanţele către persoanele fizice sau juridice mai târziu decât sunt achitate contribuţiile fiscale din partea acestora.
