In Ajunul Sfantului Andrei, pe 29 noiembrie, exista mai multe superstitii. Vezi detalii

 

 

 

Superstitiile sunt nelipsite de la orice sarbatoare romaneasca. Astfel ca si de Sfantul Andrei, sarbatorit pe 30 noiembrie, oamenii trec prin diverse acte si gesturi magice pentru a proteja casa, gospodaria si pe membrii familiei de actiunea malefica a strigoilor. In Ajunul Sfantului Andrei, pe 29 noiembrie, potrivit etnologului Ania Moldoveanu, exista mai multe superstitii.

 

 

Usile si ferestrele se ung cu usturoi, iar la vitele de parte barbateasca se lipeste pe cornul din dreapta o cruce de ceara, pentru a fi ferite de actiunea strigoilor.

 

In aceasta noapte, femeile inconjoara vitele cu seminte de mac, dupa mersul soarelui, pentru ca acestea sa fie ferite peste an de vrajitoarele si strigoaicele care le pot lua mana laptelui.

 

Femeile mergeau la biserica cu doua lumanari si un colac. Una dintre lumanari era adusa acasa si cu ea aprinsa se facea un ocol al curtii si oborului vitelor, spre a fi ferite de animalele salbatice si de boli.

 

Pentru ca vitele sa fie protejate de actiunile rauvoitoare, se facea un drob de sare care se descanta si apoi se ingropa sub pragul usii staulului. Acest drob de sare se scotea la Sf. Gheorghe si se amesteca in porumbul sau in taratele care se dadeau de mancare la vite, spre a fi ferite de farmece si vrajitorii. 

 

In aceasta zi nu se lucra, pentru ca oamenii sa fie feriti de boli si pentru ca lupii sa nu atace gospodariile. Femeile nu maturau, ca sa nu le manance lupii vitele.

 

In aceasta zi nu se lucreaza pentru ca e inceputul iernii si oamenii vor sa le mearga bine tot anul.

 

Ziua se serbeaza prin nelucrare ca sa nu strice lupii vitele si pentru ca oamenii care pornesc la drum in aceasta zi sa nu fie atacati de lupi. Cine munceste in aceasta zi e chinuit de strigoi si are vise urate sau ii omoara dracul copiii.

 

Cel care umbla cu pieptenele in aceasta zi, va fi mancat de lup.

 

In aceasta zi oamenii nici nu rostesc cuvantul lup ca sa nu se intalneasca cu el peste an.

 

Femeile inclesteaza dintii pieptenilor cu care piaptana canepa ca asa sa se inclesteze dintii salbaticiunilor  peste iarna.

 

In aceasta zi nu se coase ca sa nu strice gandacii recolta viitoare.

 

Se tine pentru ca oamenii sa nu capete ameteli sau ciuma si ca sa fie feriti de inec sau de arsuri cu apa clocotita, mai ales la copii.

 

Ca sa nu se fure nimic de la camp in aceasta zi nu se da nimic cu imprumut si nu se scoate nimic din casa.

 

Se descanta pustile ca sa traga vanatul la ele.

 

Se serbeaza cu post negru pentru implinirea unei dorinte cum ar fi casatoria sau insanatosirea.

 

Copiii pun crengi de copaci roditori in apa ca sa infloreasca si sa sorcoveasca cu ele de Anul Nou

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

ARTICOL PRECEDENT

Seful Spitalului din Tecuci, reclamat. Peste 100 de angajati ai spitalului din Tecuci au depus plangeri impotriva conducerii spitalului

URMĂTORUL ARTICOL

Atentie ieseni! Campania gratuita de vaccinare antigripala va incepe la Iasi dupa data de 1 decembrie

Ultimele știri de la Actualitate