Descriere personalitatea
Era cel de-al cincilea copil al invăţătorului Gheorghe Gavrilescu. Şi-a petrecut copilăria in satul natal şi a inceput să scrie poezii de cand era mică. A urmat cursurile liceale şi universitare la Iaşi, oraş in care şi-a petrecut intreaga viaţă. A debutat in anul 1912 in revistă „Viaţa romanească”, in care işi va tipări majoritatea scrierilor. Intre anii 1937-1947 a indeplinit funcţia de inspector al teatrelor din Moldova. Părinţii ii spuneau in copilărie Luchi. Din proza sa autobiografică „A murit Luchi” aflăm că numele de Luchi dispare odată cu intrarea in şcoală, cand fetiţa a crescut şi a devenit elevă.
In copilărie a simţit lipsa prietenilor de joacă, după cum ea insăşi mărturiseşte: „Am fost o fetiţă tare cuminte. Toţi erau mai mari decat mine. Mă jucam singură. Mă sfiam de toţi. Uneori cantam. Alteori priveam gazele, păsările, cand se topeau zăpezile”.
Otilia Cazimir iubea copiii şi a inceput să realizeze creaţii literare pentru ei.
La revista „Viaţa romanească” l-a cunoscut pe George Toparceanu. Intre ei s-a legat o stransă prietenie şi o adevărată poveste de dragoste.
Scurt istoric
Alexandra Gavrilescu (Casian) s-a născut la 12 februarie 1894, in localitatea Cotul Vameşului, undeva aproape de Roman. Era cel mai mic copil din cei cinci ciţi a avut familia invăţătorului Gh. Gavrilescu. In 1898 se stabilesc definitiv la Iaşi, cumpărind o casă in cartierul Beilicului, pe strada Bucşinescu.
Cursurile primare le urmează la Şcoala Domnească, după care devine elevă la Liceul Oltea Doamna. Din această perioadă datează şi primele incercări literare. In 1912 trimite revistei „Viaţa Romanească” o poezie (Noapte), textul nefiind semnat. Intuind talentul acestei anonime (deocamdată) poete, G. Ibrăileanu şi M. Sadoveanu săvirşesc un insolit „botez” literar, numind-o Otilia Cazimir. Leagă prietenii sincere, durabile cu G. Ibrăileanu şi M. Sadoveanu, cu Demostene Botez şi M. Codreanu, cu fraţii Ionel şi Al. O. Teodoreanu dar, mai ales, cu G. Topirceanu.
Creaţia literară a Otiliei Cazimir, desfăşurată pe o perioadă de aproape şaizeci de ani, este de o remarcabilă varietate. Volumele de poezii (Lumini şi umbre, Fluturi de noapte, Cintec de comoară, Licurici etc….), proză (Din intuneric. Fapte şi intimplări adevărate, Grădina cu amintiri), un vodevil (Unchiul din America), numeroase articole incluse in revistele sau ziarele vremii, proză memorialistică (Prietenii mei scriitori…) la care se adaugă, ca o incununare, literatura pentru copii (Jucării, A murit Luchi, Baba Iarna intră-n sat, Albumul cu poze) completează profilul unei scriitoare ce şi-a făcut din neodihnă un mod de a exista. In chip firesc, i se decernează, in 1937, Premiul Naţional pentru poezie.
Casa in care a locuit şi a creat Otilia Cazimir a devenit muzeu memorial in 1972.
Biroul la care scria Otilia Cazimir este plin de manuscrise. Călimara, ochelarii şi alte obiecte personale par că o aşteaptă. Biblioteca abundă in cărţi cu dedicaţii. Portrete ale sale sau peisaje din zona Bucşinescu, realizate de pictori din şcoala ieşeană, precum Victor Mihăilescu-Craiu, Nicolae Constantin ş.a. dau măsura preţuirii de care se bucura Otilia Cazimir in rindul artiştilor plastici.
Acum, la crucea dintre milenii, poeta se află printre noi mai mult ca niciodată. Chiar dacă in 1967 a urmat drumul Eternităţii, ea şi-a lăsat inima florilor şi sufletul „uitat pe undeva, pe-aici”.
A. Taxa de intrare:
Expoziţiile permanente: 3 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 3 lei/persoană
B. Taxa de intrare cu reducere:
– Grupuri de peste 12 persoane de studenţi şi pensionari:
Expoziţiile permanente: 2 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 2 lei/persoană
– Elevi (individual şi în grupuri – legitimaţi cu carnetul de elev):
Expoziţiile permanente: 1 leu/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 1 leu/persoană
C. GRATUITĂŢI: preşcolari, veterani de război, persoane cu handicap şi însoţitorii lor, copii din casele de asistenţă socială, lucrători actuali şi pensionari din reţeaua muzeală naţională, membrii Uniunii Scriitorilor, persoanele prevăzute în contractele de colaborare încheiate între Muzeul Literaturii Române Iaşi şi alte instituţii sau societăţi comerciale.
• Fotografierea şi filmarea, în interes personal, sunt permise numai în spaţiile extramuzeale.
• Pentru fotografieri şi filmări interioare se va solicita acordul direcţiunii M.L.R. (prin serviciul Secretariat de la Muzeul „Vasile Pogor”):
– taxă filmare – 25 lei/30 min.
– taxă foto – 10 lei/aparat
– taxă foto/filmare ce necesită racordare la sursa de energie electrică – 100 lei/oră
Descriere personalitatea si scurt istoric
Descriere personalitatea si scurt istoric
Era cel de-al cincilea copil al invăţătorului Gheorghe Gavrilescu. Şi-a petrecut copilăria in satul natal şi a inceput să scrie poezii de cand era mică. A urmat cursurile liceale şi universitare la Iaşi, oraş in care şi-a petrecut intreaga viaţă. A debutat in anul 1912 in revistă „Viaţa romanească”, in care işi va tipări majoritatea scrierilor. Intre anii 1937-1947 a indeplinit funcţia de inspector al teatrelor din Moldova. Părinţii ii spuneau in copilărie Luchi. Din proza sa autobiografică „A murit Luchi” aflăm că numele de Luchi dispare odată cu intrarea in şcoală, cand fetiţa a crescut şi a devenit elevă.
In copilărie a simţit lipsa prietenilor de joacă, după cum ea insăşi mărturiseşte: „Am fost o fetiţă tare cuminte. Toţi erau mai mari decat mine. Mă jucam singură. Mă sfiam de toţi. Uneori cantam. Alteori priveam gazele, păsările, cand se topeau zăpezile”. Otilia Cazimir iubea copiii şi a inceput să realizeze creaţii literare pentru ei. La revista „Viaţa romanească” l-a cunoscut pe George Toparceanu. Intre ei s-a legat o stransă prietenie şi o adevărată poveste de dragoste.
Scurt istoric
Alexandra Gavrilescu (Casian) s-a născut la 12 februarie 1894, in localitatea Cotul Vameşului, undeva aproape de Roman. Era cel mai mic copil din cei cinci ciţi a avut familia invăţătorului Gh. Gavrilescu. In 1898 se stabilesc definitiv la Iaşi, cumpărind o casă in cartierul Beilicului, pe strada Bucşinescu.
Cursurile primare le urmează la Şcoala Domnească, după care devine elevă la Liceul Oltea Doamna. Din această perioadă datează şi primele incercări literare. In 1912 trimite revistei „Viaţa Romanească” o poezie (Noapte), textul nefiind semnat. Intuind talentul acestei anonime (deocamdată) poete, G. Ibrăileanu şi M. Sadoveanu săvirşesc un insolit „botez” literar, numind-o Otilia Cazimir. Leagă prietenii sincere, durabile cu G. Ibrăileanu şi M. Sadoveanu, cu Demostene Botez şi M. Codreanu, cu fraţii Ionel şi Al. O. Teodoreanu dar, mai ales, cu G. Topirceanu.
Creaţia literară a Otiliei Cazimir, desfăşurată pe o perioadă de aproape şaizeci de ani, este de o remarcabilă varietate. Volumele de poezii (Lumini şi umbre, Fluturi de noapte, Cintec de comoară, Licurici etc….), proză (Din intuneric. Fapte şi intimplări adevărate, Grădina cu amintiri), un vodevil (Unchiul din America), numeroase articole incluse in revistele sau ziarele vremii, proză memorialistică (Prietenii mei scriitori…) la care se adaugă, ca o incununare, literatura pentru copii (Jucării, A murit Luchi, Baba Iarna intră-n sat, Albumul cu poze) completează profilul unei scriitoare ce şi-a făcut din neodihnă un mod de a exista. In chip firesc, i se decernează, in 1937, Premiul Naţional pentru poezie.
Casa in care a locuit şi a creat Otilia Cazimir a devenit muzeu memorial in 1972.
Biroul la care scria Otilia Cazimir este plin de manuscrise. Călimara, ochelarii şi alte obiecte personale par că o aşteaptă. Biblioteca abundă in cărţi cu dedicaţii. Portrete ale sale sau peisaje din zona Bucşinescu, realizate de pictori din şcoala ieşeană, precum Victor Mihăilescu-Craiu, Nicolae Constantin ş.a. dau măsura preţuirii de care se bucura Otilia Cazimir in rindul artiştilor plastici.
Acum, la crucea dintre milenii, poeta se află printre noi mai mult ca niciodată. Chiar dacă in 1967 a urmat drumul Eternităţii, ea şi-a lăsat inima florilor şi sufletul „uitat pe undeva, pe-aici”.
A. Taxa de intrare:
Expoziţiile permanente: 3 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 3 lei/persoană
B. Taxa de intrare cu reducere:
– Grupuri de peste 12 persoane de studenţi şi pensionari:
Expoziţiile permanente: 2 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 2 lei/persoană
– Elevi (individual şi în grupuri – legitimaţi cu carnetul de elev):
Expoziţiile permanente: 1 leu/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 1 leu/persoană
C. GRATUITĂŢI: preşcolari, veterani de război, persoane cu handicap şi însoţitorii lor, copii din casele de asistenţă socială, lucrători actuali şi pensionari din reţeaua muzeală naţională, membrii Uniunii Scriitorilor, persoanele prevăzute în contractele de colaborare încheiate între Muzeul Literaturii Române Iaşi şi alte instituţii sau societăţi comerciale.
• Fotografierea şi filmarea, în interes personal, sunt permise numai în spaţiile extramuzeale.
• Pentru fotografieri şi filmări interioare se va solicita acordul direcţiunii M.L.R. (prin serviciul Secretariat de la Muzeul „Vasile Pogor”):
– taxă filmare – 25 lei/30 min.- taxă foto – 10 lei/aparat
– taxă foto/filmare ce necesită racordare la sursa de energie electrică – 100 lei/oră
