Descriere personalitate
Vasile Pogor s-a născut la data de 20 august 1833 in oraşul Iaşi, ca fiu al comisului V. Pogor şi al Zoei Cerchez. A studiat la pensionul Malgouverne din oraşul Iaşi, după care (din anul 1849) şi-a continuat studiile secundare, apoi cele juridice la Paris. După revenirea sa in ţară, a intrat in magistratură, lucrand ca membru la Tribunalul Iaşi (1857-1858) şi la Curtea de Apel Iaşi (din 1859). A participat la coaliţia politică care a complotat pentru detronarea lui Alexandru Ioan Cuza. După schimbarea regimului politic, Vasile Pogor este numit ca prefect al judeţului Iaşi (februarie 1866) şi deputat in Adunarea Constituantă din 1866. A deţinut apoi funcţia de prim-preşedinte al Curţii de Apel Iaşi (1869-1870, 1875-1876).
Intră in politică, ca membru al grupării „junimiste”. După ce o scurtă perioadă deţine funcţia de ministru al cultelor şi instrucţiunii (20 aprilie – 23 mai 1870), Vasile Pogor va fi ales in mai multe randuri ca primar al municipiului Iaşi (februarie 1880 – 26 aprilie 1881, 7 iunie 1888 – 7 iunie 1891, 30 mai 1892 – 11 noiembrie 1894). Ulterior, Vasile Pogor a fost şi deputat, devenind din anul 1891 membru fondator al Partidului Constituţional („junimist”).
Scurt istoric
Tatăl junimistului, vornicul Vasile Pogor, construieşte o nouă casă in 1850 (pe vechile temelii ale caselor familiilor Coroi şi Cerchez), după cum ne spune inscrisul de pe piatra de temelie găsită in 1995 cu prilejul lucrărilor de restaurare. Acesta este edificiul in care, după 1863 (data fondării „Junimii”) s-au ţinut, vreme de două decenii, binecunoscutele şedinţe junimiste. Iacob Negruzzi nota, vorbind despre inceputurile Junimii: „se făcuse obiceiul ca duminica după prelegere, Maiorescu, Carp, Rosetti, eu şi Pogor să ne adunăm la acesta din urmă pentru a discuta asupra obiectului prelegerii ce se ţinuse”. Aici, la aceste intilniri, s-au format istorici, filosofi, scriitori, critici literari precum: Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, Xenopol, Lambrior, Gane, Conta…Tot aici şi-a inceput existenţa, in 1867, revista „Convorbiri literare”.
In 1874 a fost găzduit in frumoasa reşedinţă, gratuit, de Vasile Pogor junimistul, după revenirea de la Viena, timp de citeva luni, poetul Mihai Eminescu.
Urmărind destinul casei, amintim faptul că, imobilul vindut in 1901 de Vasile Pogor, a trecut in proprietatea principesei Moruzzi şi a fiului ei, istoricul şi profesorul Gh. I Brătianu. După plecarea lui Gh. I. Brătianu la Bucureşti, in 1938, casa este inchiriată Rezidenţei Regale din Iaşi. In timpul celui de-al doilea război mondial, casele „Pogor” sint sediu al comandamentelor trupelor sovietice. După 1945, adăpostesc o seamă de instituţii, respectiv birouri CFR, şcoală de partid şi SANEPID, pină in anul 1968, cind autorităţile locale decid fondarea Muzeului de literatură din Moldova, secţie a Complexului Muzeal Iaşi. In anul 1990, Muzeul de literatură al Moldovei devine Muzeul Literaturii Romane, instituţie autonomă avind in coordonare 12 muzee şi case memoriale literare ieşene.
In 1994 au fost finalizate lucrările de consolidare şi restaurare ale subteranelor – vestigii datind incă din secolul al XVII-lea. Aceste hrube au avut multiple destinaţii printre care: spaţiu de tezaurizare, de depozitare, de refugiu. Familiile Coroi, Cerchez (tatăl şi fiul), Pogor (tatăl şi fiul), Princepesa Moruzzi şi istoricul Gh. I. Brătianu au dezvoltat pe trei nivele actualele pivniţe. Săpăturile arheologice au revelat locuinţe subterane (bordeie de secolele XV-XVI).
A. Taxa de intrare:
Expoziţiile permanente: 3 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare
(şi camera de rarităţi – Muzeul „Vasile Pogor”): 3 lei/persoană
B. Taxa de intrare cu reducere:
– Grupuri de peste 12 persoane de studenţi şi pensionari:
Expoziţiile permanente: 2 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare (şi camera de rarităţi – Muzeul „Vasile Pogor”): 2 lei/persoană
– Elevi (individual şi în grupuri – legitimaţi cu carnetul de elev):
Expoziţiile permanente: 1 leu/persoană
Expoziţiile tematice temporare (şi camera de rarităţi – Muzeul „Vasile Pogor”): 1 leu/persoană
C. GRATUITĂŢI: preşcolari, veterani de război, persoane cu handicap şi însoţitorii lor, copii din casele de asistenţă socială, lucrători actuali şi pensionari din reţeaua muzeală naţională, membrii Uniunii Scriitorilor, persoanele prevăzute în contractele de colaborare încheiate între Muzeul Literaturii Române Iaşi şi alte instituţii sau societăţi comerciale.
• Fotografierea şi filmarea, în interes personal, sunt permise numai în spaţiile extramuzeale.
• Pentru fotografieri şi filmări interioare se va solicita acordul direcţiunii M.L.R. (prin serviciul Secretariat de la Muzeul „Vasile Pogor”):
– taxă filmare – 25 lei/30 min.
– taxă foto – 10 lei/aparat
– taxă foto/filmare ce necesită racordare la sursa de energie electrică – 100 lei/oră
Descriere personalitate si scurt istoric
Descriere personalitate si scurt istoric
Vasile Pogor s-a născut la data de 20 august 1833 in oraşul Iaşi, ca fiu al comisului V. Pogor şi al Zoei Cerchez. A studiat la pensionul Malgouverne din oraşul Iaşi, după care (din anul 1849) şi-a continuat studiile secundare, apoi cele juridice la Paris. După revenirea sa in ţară, a intrat in magistratură, lucrand ca membru la Tribunalul Iaşi (1857-1858) şi la Curtea de Apel Iaşi (din 1859). A participat la coaliţia politică care a complotat pentru detronarea lui Alexandru Ioan Cuza. După schimbarea regimului politic, Vasile Pogor este numit ca prefect al judeţului Iaşi (februarie 1866) şi deputat in Adunarea Constituantă din 1866. A deţinut apoi funcţia de prim-preşedinte al Curţii de Apel Iaşi (1869-1870, 1875-1876).
Intră in politică, ca membru al grupării „junimiste”. După ce o scurtă perioadă deţine funcţia de ministru al cultelor şi instrucţiunii (20 aprilie – 23 mai 1870), Vasile Pogor va fi ales in mai multe randuri ca primar al municipiului Iaşi (februarie 1880 – 26 aprilie 1881, 7 iunie 1888 – 7 iunie 1891, 30 mai 1892 – 11 noiembrie 1894). Ulterior, Vasile Pogor a fost şi deputat, devenind din anul 1891 membru fondator al Partidului Constituţional („junimist”).
Scurt istoric
Tatăl junimistului, vornicul Vasile Pogor, construieşte o nouă casă in 1850 (pe vechile temelii ale caselor familiilor Coroi şi Cerchez), după cum ne spune inscrisul de pe piatra de temelie găsită in 1995 cu prilejul lucrărilor de restaurare. Acesta este edificiul in care, după 1863 (data fondării „Junimii”) s-au ţinut, vreme de două decenii, binecunoscutele şedinţe junimiste. Iacob Negruzzi nota, vorbind despre inceputurile Junimii: „se făcuse obiceiul ca duminica după prelegere, Maiorescu, Carp, Rosetti, eu şi Pogor să ne adunăm la acesta din urmă pentru a discuta asupra obiectului prelegerii ce se ţinuse”. Aici, la aceste intilniri, s-au format istorici, filosofi, scriitori, critici literari precum: Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, Xenopol, Lambrior, Gane, Conta…Tot aici şi-a inceput existenţa, in 1867, revista „Convorbiri literare”.
In 1874 a fost găzduit in frumoasa reşedinţă, gratuit, de Vasile Pogor junimistul, după revenirea de la Viena, timp de citeva luni, poetul Mihai Eminescu.
Urmărind destinul casei, amintim faptul că, imobilul vindut in 1901 de Vasile Pogor, a trecut in proprietatea principesei Moruzzi şi a fiului ei, istoricul şi profesorul Gh. I Brătianu. După plecarea lui Gh. I. Brătianu la Bucureşti, in 1938, casa este inchiriată Rezidenţei Regale din Iaşi. In timpul celui de-al doilea război mondial, casele „Pogor” sint sediu al comandamentelor trupelor sovietice. După 1945, adăpostesc o seamă de instituţii, respectiv birouri CFR, şcoală de partid şi SANEPID, pină in anul 1968, cind autorităţile locale decid fondarea Muzeului de literatură din Moldova, secţie a Complexului Muzeal Iaşi. In anul 1990, Muzeul de literatură al Moldovei devine Muzeul Literaturii Romane, instituţie autonomă avind in coordonare 12 muzee şi case memoriale literare ieşene.
In 1994 au fost finalizate lucrările de consolidare şi restaurare ale subteranelor – vestigii datind incă din secolul al XVII-lea. Aceste hrube au avut multiple destinaţii printre care: spaţiu de tezaurizare, de depozitare, de refugiu. Familiile Coroi, Cerchez (tatăl şi fiul), Pogor (tatăl şi fiul), Princepesa Moruzzi şi istoricul Gh. I. Brătianu au dezvoltat pe trei nivele actualele pivniţe. Săpăturile arheologice au revelat locuinţe subterane (bordeie de secolele XV-XVI).
A. Taxa de intrare:
Expoziţiile permanente: 3 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare
(şi camera de rarităţi – Muzeul „Vasile Pogor”): 3 lei/persoană
B. Taxa de intrare cu reducere:
– Grupuri de peste 12 persoane de studenţi şi pensionari:
Expoziţiile permanente: 2 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare (şi camera de rarităţi – Muzeul „Vasile Pogor”): 2 lei/persoană
– Elevi (individual şi în grupuri – legitimaţi cu carnetul de elev):
Expoziţiile permanente: 1 leu/persoană
Expoziţiile tematice temporare (şi camera de rarităţi – Muzeul „Vasile Pogor”): 1 leu/persoană
C. GRATUITĂŢI: preşcolari, veterani de război, persoane cu handicap şi însoţitorii lor, copii din casele de asistenţă socială, lucrători actuali şi pensionari din reţeaua muzeală naţională, membrii Uniunii Scriitorilor, persoanele prevăzute în contractele de colaborare încheiate între Muzeul Literaturii Române Iaşi şi alte instituţii sau societăţi comerciale.
• Fotografierea şi filmarea, în interes personal, sunt permise numai în spaţiile extramuzeale.
• Pentru fotografieri şi filmări interioare se va solicita acordul direcţiunii M.L.R. (prin serviciul Secretariat de la Muzeul „Vasile Pogor”):
– taxă filmare – 25 lei/30 min.
– taxă foto – 10 lei/aparat
– taxă foto/filmare ce necesită racordare la sursa de energie electrică – 100 lei/oră
