Descriere personalitatea
Dimitrie Barilă, cunoscut mai ales pe numele monahal Dosoftei, (n. 26 octombrie 1624, Suceava – d. 13 decembrie 1693, la Zolkiew, in Polonia, azi Nesterov, Ucraina) a fost un cărturar roman, mitropolit al Moldovei, poet şi traducător. In 2005 Biserica Ortodoxă Romană l-a proclamat sfant.
Călugărit la Probota (c. 1648), sub numele Dosoftei, a fost ales episcop la Huşi (1658 – 1660) şi Roman (1660 – 1671), apoi mitropolit al Moldovei (1671-1674 şi 1675 – 1686). In toamna anului 1686, datorită evenimentelor politice din acea vreme, a fost dus in Polonia de oştile regelui Jan Sobieski, unde a rămas pană la sfarşitul vieţii.
A fost unul dintre cei mai mari cărturari din istoria romană, fiind primul poet naţional, primul versificator al Psaltirii in tot Răsăritul ortodox, primul traducător din literatura dramatică universală şi din cea istorică in romaneşte, primul traducator al cărţilor de slujbă in romaneşte in Moldova, primul cărturar roman care a copiat documente şi inscripţii, unul dintre primii cunoscători şi traducători din literatura patristică şi post patristică şi care a contribuit la formarea limbii literare romaneşti.
Scurt istoric
Casa „Dosoftei” este muzeul care se ocupă, in cadrul Muzeului Literaturii Romane, de literatură romană veche. Ea se află in cea mai veche parte a oraşului, in preajma curţii domneşti, astăzi vis-a-vis de biserica Domnească şi Palatul Culturii (Complexul Naţional Muzeal „Moldova”) şi nu departe de Biserica „Trei Ierarhi” – sediu al primei tiparniţe din Moldova in perioada lui Vasile Lupu şi a lui Varlaam. Clădirea actualului muzeu este considerată una dintre cele mai vechi construcţii din Iaşi, fiind atestată documentar in perioada lui Antonie-vodă Ruset şi a cărturarului şi a mitropolitului Dosoftei, intre 1673 şi 1679. Intr-o primă fază, documentele semnalează clădirea ca făcand parte dintre anexele curţii domneşti, după mutarea capitalei de la Suceava la Iaşi.
Pană in anii 1686 clădirea adăposteşte tiparniţa mitropolitului Dosoftei. Aici au fost tipărite cărţi, a căror contribuţie, in procesul de extindere a folosirii limbii romane in instituţiile de cult, este de mare importanţă. Spaţiul de expunere cuprinde trei incăperi: două la parter şi una la etaj. Exponatele sunt oferite vizitatorului in asa fel incat este demonstrat modelul de circulatie şi interferenţă cu celelalte regiuni ale ţării. Datorită acestui criteriu de expunere este mai simplu de urmărit evoluţia in dezvoltarea literaturii romane vechi la Iaşi, centru spiritual al Moldovei. Numai astfel este motivată prezenţa in expoziţia permanentă a unor mărturii de veche limbă romanească de circulaţie in teritoriile locuite de romani (indiferent de locul tipăririi sau copierii lor).
Urmează prezentarea schematică a organizării materialului expus:
ilustrarea dezvoltării literaturii romane vechi pană in jurul anului 1830, rolul Iaşului cultural şi a personalităţilor sale, inceputurile literaturii in limba slavonă şi indeosebi epoca artei caligrafice şi miniaturale.
inceputurile tiparului pe teritoriile locuite de romani (Liturghierul lui Macarie, 1508)
inceputurile scrisului in limba romană – „Scrisoarea lui Neacşu (1521)” şi „Apostolul” copiat la Braşov (1559) – considerat cel mai vechi exponat – mss. romanesc datat.
inceputurile tiparului la Iaşi – „Cartea romanească de invăţătură” sau „Cazanie” (1643) – prima tipăritură de pe teritoriul Moldovei.
dezvoltarea tiparului la Iaşi, dar şi in celelalte provincii romaneşti in secolul al XVII-lea – „Carte romanească de invăţătură” sau „Pravila lui Vasile Lupu” – prima carte de legi de pe teritoriul Moldovei.
prezentarea activităţii mitropolitului cărturar Dosoftei (Psaltirea pre versuri tocmită. Uniew, 1673).
Tipărituri ale unor mari cărturari romani la Iaşi („Biblia de la Bucureşti”, 1688 – unul dintre marii traducători este Nicolae Milescu).
dezvoltarea literaturii in secolul XVIII şi a tiparului la inceputul secolului al XIX-lea.
dezvoltarea literaturii istorice la Iaşi, inceputurile istoriografiei in limba romană (epoca marilor cronicari).
Clădirea a fost restaurată, de către Direcţia Monumentelor Istorice, intre 1962-1968, iar muzeul a fost inaugurat la 7 august 1970. După 1968 clădirea nu a mai suferit modificări. Este deservită de un specialist muzeograf cu studii universitare şi două persoane la supraveghere, cu studii medii.
A. Taxa de intrare:
Expoziţiile permanente: 3 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 3 lei/persoană
B. Taxa de intrare cu reducere:
– Grupuri de peste 12 persoane de studenţi şi pensionari:
Expoziţiile permanente: 2 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 2 lei/persoană
– Elevi (individual şi în grupuri – legitimaţi cu carnetul de elev):
Expoziţiile permanente: 1 leu/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 1 leu/persoană
C. GRATUITĂŢI: preşcolari, veterani de război, persoane cu handicap şi însoţitorii lor, copii din casele de asistenţă socială, lucrători actuali şi pensionari din reţeaua muzeală naţională, membrii Uniunii Scriitorilor, persoanele prevăzute în contractele de colaborare încheiate între Muzeul Literaturii Române Iaşi şi alte instituţii sau societăţi comerciale.
• Fotografierea şi filmarea, în interes personal, sunt permise numai în spaţiile extramuzeale.
• Pentru fotografieri şi filmări interioare se va solicita acordul direcţiunii M.L.R. (prin serviciul Secretariat de la Muzeul „Vasile Pogor”):
– taxă filmare – 25 lei/30 min.
– taxă foto – 10 lei/aparat
– taxă foto/filmare ce necesită racordare la sursa de energie electrică – 100 lei/oră
Descriere personalitate si scurt istoric
Descriere personalitate si scurt istoric
Dimitrie Barilă, cunoscut mai ales pe numele monahal Dosoftei, (n. 26 octombrie 1624, Suceava – d. 13 decembrie 1693, la Zolkiew, in Polonia, azi Nesterov, Ucraina) a fost un cărturar roman, mitropolit al Moldovei, poet şi traducător. In 2005 Biserica Ortodoxă Romană l-a proclamat sfant.
Călugărit la Probota (c. 1648), sub numele Dosoftei, a fost ales episcop la Huşi (1658 – 1660) şi Roman (1660 – 1671), apoi mitropolit al Moldovei (1671-1674 şi 1675 – 1686). In toamna anului 1686, datorită evenimentelor politice din acea vreme, a fost dus in Polonia de oştile regelui Jan Sobieski, unde a rămas pană la sfarşitul vieţii.
A fost unul dintre cei mai mari cărturari din istoria romană, fiind primul poet naţional, primul versificator al Psaltirii in tot Răsăritul ortodox, primul traducător din literatura dramatică universală şi din cea istorică in romaneşte, primul traducator al cărţilor de slujbă in romaneşte in Moldova, primul cărturar roman care a copiat documente şi inscripţii, unul dintre primii cunoscători şi traducători din literatura patristică şi post patristică şi care a contribuit la formarea limbii literare romaneşti.
Scurt istoric
Casa „Dosoftei” este muzeul care se ocupă, in cadrul Muzeului Literaturii Romane, de literatură romană veche. Ea se află in cea mai veche parte a oraşului, in preajma curţii domneşti, astăzi vis-a-vis de biserica Domnească şi Palatul Culturii (Complexul Naţional Muzeal „Moldova”) şi nu departe de Biserica „Trei Ierarhi” – sediu al primei tiparniţe din Moldova in perioada lui Vasile Lupu şi a lui Varlaam. Clădirea actualului muzeu este considerată una dintre cele mai vechi construcţii din Iaşi, fiind atestată documentar in perioada lui Antonie-vodă Ruset şi a cărturarului şi a mitropolitului Dosoftei, intre 1673 şi 1679. Intr-o primă fază, documentele semnalează clădirea ca făcand parte dintre anexele curţii domneşti, după mutarea capitalei de la Suceava la Iaşi.
Pană in anii 1686 clădirea adăposteşte tiparniţa mitropolitului Dosoftei. Aici au fost tipărite cărţi, a căror contribuţie, in procesul de extindere a folosirii limbii romane in instituţiile de cult, este de mare importanţă. Spaţiul de expunere cuprinde trei incăperi: două la parter şi una la etaj. Exponatele sunt oferite vizitatorului in asa fel incat este demonstrat modelul de circulatie şi interferenţă cu celelalte regiuni ale ţării. Datorită acestui criteriu de expunere este mai simplu de urmărit evoluţia in dezvoltarea literaturii romane vechi la Iaşi, centru spiritual al Moldovei. Numai astfel este motivată prezenţa in expoziţia permanentă a unor mărturii de veche limbă romanească de circulaţie in teritoriile locuite de romani (indiferent de locul tipăririi sau copierii lor).
Urmează prezentarea schematică a organizării materialului expus:
ilustrarea dezvoltării literaturii romane vechi pană in jurul anului 1830, rolul Iaşului cultural şi a personalităţilor sale, inceputurile literaturii in limba slavonă şi indeosebi epoca artei caligrafice şi miniaturale.
inceputurile tiparului pe teritoriile locuite de romani (Liturghierul lui Macarie, 1508)
inceputurile scrisului in limba romană – „Scrisoarea lui Neacşu (1521)” şi „Apostolul” copiat la Braşov (1559) – considerat cel mai vechi exponat – mss. romanesc datat.
inceputurile tiparului la Iaşi – „Cartea romanească de invăţătură” sau „Cazanie” (1643) – prima tipăritură de pe teritoriul Moldovei.
dezvoltarea tiparului la Iaşi, dar şi in celelalte provincii romaneşti in secolul al XVII-lea – „Carte romanească de invăţătură” sau „Pravila lui Vasile Lupu” – prima carte de legi de pe teritoriul Moldovei.
prezentarea activităţii mitropolitului cărturar Dosoftei (Psaltirea pre versuri tocmită. Uniew, 1673).
Tipărituri ale unor mari cărturari romani la Iaşi („Biblia de la Bucureşti”, 1688 – unul dintre marii traducători este Nicolae Milescu).
dezvoltarea literaturii in secolul XVIII şi a tiparului la inceputul secolului al XIX-lea.
dezvoltarea literaturii istorice la Iaşi, inceputurile istoriografiei in limba romană (epoca marilor cronicari).
Clădirea a fost restaurată, de către Direcţia Monumentelor Istorice, intre 1962-1968, iar muzeul a fost inaugurat la 7 august 1970. După 1968 clădirea nu a mai suferit modificări. Este deservită de un specialist muzeograf cu studii universitare şi două persoane la supraveghere, cu studii medii.
A. Taxa de intrare:
Expoziţiile permanente: 3 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 3 lei/persoană
B. Taxa de intrare cu reducere:
– Grupuri de peste 12 persoane de studenţi şi pensionari:
Expoziţiile permanente: 2 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 2 lei/persoană
– Elevi (individual şi în grupuri – legitimaţi cu carnetul de elev):
Expoziţiile permanente: 1 leu/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 1 leu/persoană
C. GRATUITĂŢI: preşcolari, veterani de război, persoane cu handicap şi însoţitorii lor, copii din casele de asistenţă socială, lucrători actuali şi pensionari din reţeaua muzeală naţională, membrii Uniunii Scriitorilor, persoanele prevăzute în contractele de colaborare încheiate între Muzeul Literaturii Române Iaşi şi alte instituţii sau societăţi comerciale.
• Fotografierea şi filmarea, în interes personal, sunt permise numai în spaţiile extramuzeale.
• Pentru fotografieri şi filmări interioare se va solicita acordul direcţiunii M.L.R. (prin serviciul Secretariat de la Muzeul „Vasile Pogor”):
– taxă filmare – 25 lei/30 min.
– taxă foto – 10 lei/aparat
– taxă foto/filmare ce necesită racordare la sursa de energie electrică – 100 lei/oră
agendadeiasi.ro
