Descriere personalitate
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacău; d. 22 august 1890, Mirceşti, judeţul Iaşi) a fost poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician roman, membru fondator la Academiei Romane, creator al teatrului romanesc şi a literaturii dramatice in Romania, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a Romaniei de-a lungul intregului secol al XIX-lea. A fost unul dintre fruntaşii mişcării revoluţionare din Moldova, redactand impreună cu Kogălniceanu şi C. Negri Dorinţele partidei naţionale din Moldova, principalul manifest al revoluţionarilor moldoveni. In 1854 apare sub conducerea sa Romania literară, revistă la care au colaborat moldovenii C. Negruzzi, M. Kogălniceanu, Al. Russo, dar şi muntenii Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, Al. Odobescu. In 1859 este numit de domnitorul Al. I. Cuza ministru al afacerilor externe; va fi trimis in Franţa, Anglia şi Piemont pentru a pleda in scopul recunoaşterii Unirii. Primeşte Premiul Academiei pentru Literatură in 1881. In 1863 ia naştere la Iaşi s
ocietatea Junimea, al cărui membru onorific a fost pană la sfarşitul vieţii. In anul 1867 este ales membru al Societăţii literare romane, devenită Academia Romană.
Scurt istoric
Numindu-se adesea „sihastrul de la Mirceşti”, Alecsandri s-a mutat din vechea casă părintească din Iaşi, in casa construită intre anii 1861-1867 sub supravegherea soţiei sale, Paulina Alecsandri.
Aici a trăit pină la moarte şi tot aici şi-a scris o mare parte a operei.
Casa a fost deschisă publicului in 1928 cu sprijinul Academiei Romane.
Prin intreaga construcţie, prin cele cinci incăperi vizitabile şi holul generos, casa păstrează o ambianţă puternic reverberantă, inscriindu-se in tipologia „locuinţelor portret”.
Manuscrise, cărţi in ediţie princeps, reviste, fotografii, tablouri, obiecte ilustrează aspecte importante din opera şi viaţa lui Alecsandri.
Mărturii privind copilăria, studiile la Paris, inceputurile teatrului romanesc, perioada descoperirii „nestematelor din popor”, romanticul episod al iubirii Alecsandri-Elena Negri, revoluţia de la 1848, exilul, Unirea de la 1859, căsătoria, Războiul de Independenţă de la 1877, participarea la concursul de la Montpellier – intiiul premiu internaţional de poezie acordat unui poet roman, legătura sa cu „Junimea” şi „Convorbiri literare”, colaborările la revistele „Dacia literară”, „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, relaţia Alecsandri-Eminescu şi numeroase alte momente se regăsesc in expoziţia permanentă.
Impresionează in mod deosebit atmosfera de epocă din incăperile in care sint expuse mobile, obiecte de care s-a slujit – suvenire adunate prin călătoriile sale, cufărul de voiaj intrebuinţat in perioada in care era ministru plenipotenţiar al Romaniei in Franţa (1885-1890), cutia cupei acordată pentru Cintecul Gintei Latine, bicornul, divanul turcesc etc.
In parcul din curtea casei se află mausoleul scriitorului, construit de Academia Romană in 1928, după proiectul arhitectului Ghica-Budeşti şi pictat de Paul Molda in stitul vechilor ctitorii voievodale din Moldova.
A. Taxa de intrare:
Expoziţiile permanente: 3 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 3 lei/persoană
B. Taxa de intrare cu reducere:
– Grupuri de peste 12 persoane de studenţi şi pensionari:
Expoziţiile permanente: 2 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 2 lei/persoană
– Elevi (individual şi în grupuri – legitimaţi cu carnetul de elev):
Expoziţiile permanente: 1 leu/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 1 leu/persoană
C. GRATUITĂŢI: preşcolari, veterani de război, persoane cu handicap şi însoţitorii lor, copii din casele de asistenţă socială, lucrători actuali şi pensionari din reţeaua muzeală naţională, membrii Uniunii Scriitorilor, persoanele prevăzute în contractele de colaborare încheiate între Muzeul Literaturii Române Iaşi şi alte instituţii sau societăţi comerciale.
• Fotografierea şi filmarea, în interes personal, sunt permise numai în spaţiile extramuzeale.
• Pentru fotografieri şi filmări interioare se va solicita acordul direcţiunii M.L.R. (prin serviciul Secretariat de la Muzeul „Vasile Pogor”):
– taxă filmare – 25 lei/30 min.
– taxă foto – 10 lei/aparat
– taxă foto/filmare ce necesită racordare la sursa de energie electrică – 100 lei/oră
Descriere personalitate si scurt istoric
Descriere personalitate si scurt istoric
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacău; d. 22 august 1890, Mirceşti, judeţul Iaşi) a fost poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician roman, membru fondator la Academiei Romane, creator al teatrului romanesc şi a literaturii dramatice in Romania, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a Romaniei de-a lungul intregului secol al XIX-lea. A fost unul dintre fruntaşii mişcării revoluţionare din Moldova, redactand impreună cu Kogălniceanu şi C. Negri Dorinţele partidei naţionale din Moldova, principalul manifest al revoluţionarilor moldoveni. In 1854 apare sub conducerea sa Romania literară, revistă la care au colaborat moldovenii C. Negruzzi, M. Kogălniceanu, Al. Russo, dar şi muntenii Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, Al. Odobescu. In 1859 este numit de domnitorul Al. I. Cuza ministru al afacerilor externe; va fi trimis in Franţa, Anglia şi Piemont pentru a pleda in scopul recunoaşterii Unirii. Primeşte Premiul Academiei pentru Literatură in 1881. In 1863 ia naştere la Iaşi societatea Junimea, al cărui membru onorific a fost pană la sfarşitul vieţii. In anul 1867 este ales membru al Societăţii literare romane, devenită Academia Romană.
Scurt istoric
Numindu-se adesea „sihastrul de la Mirceşti”, Alecsandri s-a mutat din vechea casă părintească din Iaşi, in casa construită intre anii 1861-1867 sub supravegherea soţiei sale, Paulina Alecsandri.
Aici a trăit pină la moarte şi tot aici şi-a scris o mare parte a operei.
Casa a fost deschisă publicului in 1928 cu sprijinul Academiei Romane.
Prin intreaga construcţie, prin cele cinci incăperi vizitabile şi holul generos, casa păstrează o ambianţă puternic reverberantă, inscriindu-se in tipologia „locuinţelor portret”.
Manuscrise, cărţi in ediţie princeps, reviste, fotografii, tablouri, obiecte ilustrează aspecte importante din opera şi viaţa lui Alecsandri.
Mărturii privind copilăria, studiile la Paris, inceputurile teatrului romanesc, perioada descoperirii „nestematelor din popor”, romanticul episod al iubirii Alecsandri-Elena Negri, revoluţia de la 1848, exilul, Unirea de la 1859, căsătoria, Războiul de Independenţă de la 1877, participarea la concursul de la Montpellier – intiiul premiu internaţional de poezie acordat unui poet roman, legătura sa cu „Junimea” şi „Convorbiri literare”, colaborările la revistele „Dacia literară”, „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, relaţia Alecsandri-Eminescu şi numeroase alte momente se regăsesc in expoziţia permanentă.
Impresionează in mod deosebit atmosfera de epocă din incăperile in care sint expuse mobile, obiecte de care s-a slujit – suvenire adunate prin călătoriile sale, cufărul de voiaj intrebuinţat in perioada in care era ministru plenipotenţiar al Romaniei in Franţa (1885-1890), cutia cupei acordată pentru Cintecul Gintei Latine, bicornul, divanul turcesc etc.
In parcul din curtea casei se află mausoleul scriitorului, construit de Academia Romană in 1928, după proiectul arhitectului Ghica-Budeşti şi pictat de Paul Molda in stitul vechilor ctitorii voievodale din Moldova.
A. Taxa de intrare:
Expoziţiile permanente: 3 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 3 lei/persoană
B. Taxa de intrare cu reducere:
– Grupuri de peste 12 persoane de studenţi şi pensionari:
Expoziţiile permanente: 2 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 2 lei/persoană
– Elevi (individual şi în grupuri – legitimaţi cu carnetul de elev):
Expoziţiile permanente: 1 leu/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 1 leu/persoană
C. GRATUITĂŢI: preşcolari, veterani de război, persoane cu handicap şi însoţitorii lor, copii din casele de asistenţă socială, lucrători actuali şi pensionari din reţeaua muzeală naţională, membrii Uniunii Scriitorilor, persoanele prevăzute în contractele de colaborare încheiate între Muzeul Literaturii Române Iaşi şi alte instituţii sau societăţi comerciale.
• Fotografierea şi filmarea, în interes personal, sunt permise numai în spaţiile extramuzeale.
• Pentru fotografieri şi filmări interioare se va solicita acordul direcţiunii M.L.R. (prin serviciul Secretariat de la Muzeul „Vasile Pogor”):
– taxă filmare – 25 lei/30 min.
– taxă foto – 10 lei/aparat
– taxă foto/filmare ce necesită racordare la sursa de energie electrică – 100 lei/oră
