Descrierea personalităţii
Constantin (Costache) Negruzzi (1808, satul Hermeziu, judeţul Iaşi – 24 august 1868) a fost un om politic şi scriitor roman din perioada paşoptistă. Şi-a inceput invăţătura in greceşte cu unul din dascălii greci mai cu renume pe atunci in Iaşi. Izbucnind revoluţia din 1821, a fugit in Basarabia cu tatăl său. La Chişinău face cunoştinţă cu poetul rus Puşkin, care-i deşteaptă gustul pentru literatură şi cu un emigrant francez de la care ia lecţii de limba şi literatura franceză. Dupa moartea tatălui său, intră copist la visterie, incepand astfel viaţa politică, cum făceau toţi fiii de boieri pe atunci. In acest timp publică cateva traduceri de poezii (Mnemon de Voltaire, Prostia Elenei de Marmontel), şi cateva nuvele, care făcură mult efect. Indemnat de scrierile patrioţilor de peste munţi, studie istoria şi dădu la lumină Aprodul Purice ca un fel de protestare indirectă la adresa domnului şi boierilor din timpul său. In 1840 este ales primar al oraşului Iaşi. Negruzzi nu ia parte la mişcarea din 1848 şi mult timp rămane retras din afacerile statului, reintrand numai mai tarziu ca judecător, ca membru in Divanul domnesc (1857) şi apoi, sub domnia lui Cuza, ca director al departamentului finanţelor, ca deputat şi ca epitrop la Sf. Spiridon.
Scurt istoric
In imediata vecinătate a Prutului, la Hermeziu, com. Trifeşti, jud. Iaşi, la circa 40 de km. de municipiul Iaşi se află conacul familiei Negruzzi. Casa a aparţinut mai intii lui Dinu Negruţ – tatăl scriitorului, primită ca zestre, in 1807, cind se căsătoreşte cu Sofia Hermeziu -, apoi fiului acestuia Constantin. De această casă işi leagă numele citeva nume de rezonanţă ale culturii romaneşti: Constantin Negruzzi (1808-1868), membru al Academiei Romane chiar de la infiinţare, preşedinte al Eforiei Iaşilor, director, in citeva rinduri, al Visteriei Moldovei, efor al şcolilor, codirector al Teatrului Naţional (impreună cu M. Kogălniceanu şi V. Alecsandri), ministru al finanţelor, părintele nuvelei istorice romaneşti (Alexandru Lăpuşneanu); Iacob Negruzzi (1842-1932), scriitor, preşedinte şi vicepreşedinte al Academiei Romane, unul din cei cinci fondatori ai Societăţii „Junimea”, secretar perpetuu al „Convorbirilor literare”, mai bine de un sfert de veac; Leon C. Negruzzi (1840-1890), scriitor, fost primar şi prefect de Iaşi; generalul Mihai L. Negruzzi (1873-1958), memorialist, fost primar de Iaşi şi rezident al ţinutului Prut, in 1938; Ella L. Negruzzi (1876-1949), prima femeie avocat din Romania; Leon (Bob) M. Negruzzi, scriitor de limbă franceză, tradus şi la noi, el insuşi traducător in franceză a numeroase pagini de lite-ratură romanească, impreună cu urmaşii acestora, dintre care unii locuiesc astăzi in ţară (Irina Fotiade) sau in Germania (Ioanna Rosetti şi fiica acesteia Catinca Gherghel), in Franţa (Dana Petrişor-Konya), acestea fiind şi principalele donatoare.
Casa, inaugurată ca muzeu la 7 octombrie 1995, i-a avut ca oaspeţi, de-a lungul timpului, pe Mihalache Sturdza, Al. I. Cuza, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, P. P. Carp, majoritatea scriitorilor junimişti şi reputaţi actori ai Teatrului Naţional ieşean, muzicieni ca Eduard Caudella, in prezenţa căruia cei doi fraţi, Leon şi Iacob, cintau la pian şi flaut.
Muzeul Literaturii Romane din Iaşi a restaurat casa in anii 1993-1995, reconstituind muzeografic viaţa şi activitatea acestei familii de cărturari.
In aceste locuri pot fi admirate şi alte construcţii ale membrilor familiei: biserica, şcoala (ctitorită de Iacob in 1870 şi vizitată de M. Eminescu – revizor şcolar in 1875), sediul vechii primării, precum şi plopii bicentenari ocrotiţi etc.
Muzeul a fost nominalizat intre altele 65 din intreaga Europă, de către Fundaţia EMYA din Bristol pentru Premiul Muzeului European al anului 1996.
A. Taxa de intrare:
Expoziţiile permanente: 3 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 3 lei/persoană
B. Taxa de intrare cu reducere:
– Grupuri de peste 12 persoane de studenţi şi pensionari:
Expoziţiile permanente: 2 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 2 lei/persoană
– Elevi (individual şi în grupuri – legitimaţi cu carnetul de elev):
Expoziţiile permanente: 1 leu/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 1 leu/persoană
C. GRATUITĂŢI: preşcolari, veterani de război, persoane cu handicap şi însoţitorii lor, copii din casele de asistenţă socială, lucrători actuali şi pensionari din reţeaua muzeală naţională, membrii Uniunii Scriitorilor, persoanele prevăzute în contractele de colaborare încheiate între Muzeul Literaturii Române Iaşi şi alte instituţii sau societăţi comerciale.
• Fotografierea şi filmarea, în interes personal, sunt permise numai în spaţiile extramuzeale.
• Pentru fotografieri şi filmări interioare se va solicita acordul direcţiunii M.L.R. (prin serviciul Secretariat de la Muzeul „Vasile Pogor”):
– taxă filmare – 25 lei/30 min.
– taxă foto – 10 lei/aparat
– taxă foto/filmare ce necesită racordare la sursa de energie electrică – 100 lei/oră
Descrierea personalităţii si scurt istoric
Descrierea personalităţii si scurt istoric
Constantin (Costache) Negruzzi (1808, satul Hermeziu, judeţul Iaşi – 24 august 1868) a fost un om politic şi scriitor roman din perioada paşoptistă. Şi-a inceput invăţătura in greceşte cu unul din dascălii greci mai cu renume pe atunci in Iaşi. Izbucnind revoluţia din 1821, a fugit in Basarabia cu tatăl său. La Chişinău face cunoştinţă cu poetul rus Puşkin, care-i deşteaptă gustul pentru literatură şi cu un emigrant francez de la care ia lecţii de limba şi literatura franceză. Dupa moartea tatălui său, intră copist la visterie, incepand astfel viaţa politică, cum făceau toţi fiii de boieri pe atunci. In acest timp publică cateva traduceri de poezii (Mnemon de Voltaire, Prostia Elenei de Marmontel), şi cateva nuvele, care făcură mult efect. Indemnat de scrierile patrioţilor de peste munţi, studie istoria şi dădu la lumină Aprodul Purice ca un fel de protestare indirectă la adresa domnului şi boierilor din timpul său. In 1840 este ales primar al oraşului Iaşi. Negruzzi nu ia parte la mişcarea din 1848 şi mult timp rămane retras din afacerile statului, reintrand numai mai tarziu ca judecător, ca membru in Divanul domnesc (1857) şi apoi, sub domnia lui Cuza, ca director al departamentului finanţelor, ca deputat şi ca epitrop la Sf. Spiridon.
Scurt istoric
In imediata vecinătate a Prutului, la Hermeziu, com. Trifeşti, jud. Iaşi, la circa 40 de km. de municipiul Iaşi se află conacul familiei Negruzzi. Casa a aparţinut mai intii lui Dinu Negruţ – tatăl scriitorului, primită ca zestre, in 1807, cind se căsătoreşte cu Sofia Hermeziu -, apoi fiului acestuia Constantin. De această casă işi leagă numele citeva nume de rezonanţă ale culturii romaneşti: Constantin Negruzzi (1808-1868), membru al Academiei Romane chiar de la infiinţare, preşedinte al Eforiei Iaşilor, director, in citeva rinduri, al Visteriei Moldovei, efor al şcolilor, codirector al Teatrului Naţional (impreună cu M. Kogălniceanu şi V. Alecsandri), ministru al finanţelor, părintele nuvelei istorice romaneşti (Alexandru Lăpuşneanu); Iacob Negruzzi (1842-1932), scriitor, preşedinte şi vicepreşedinte al Academiei Romane, unul din cei cinci fondatori ai Societăţii „Junimea”, secretar perpetuu al „Convorbirilor literare”, mai bine de un sfert de veac; Leon C. Negruzzi (1840-1890), scriitor, fost primar şi prefect de Iaşi; generalul Mihai L. Negruzzi (1873-1958), memorialist, fost primar de Iaşi şi rezident al ţinutului Prut, in 1938; Ella L. Negruzzi (1876-1949), prima femeie avocat din Romania; Leon (Bob) M. Negruzzi, scriitor de limbă franceză, tradus şi la noi, el insuşi traducător in franceză a numeroase pagini de lite-ratură romanească, impreună cu urmaşii acestora, dintre care unii locuiesc astăzi in ţară (Irina Fotiade) sau in Germania (Ioanna Rosetti şi fiica acesteia Catinca Gherghel), in Franţa (Dana Petrişor-Konya), acestea fiind şi principalele donatoare.
Casa, inaugurată ca muzeu la 7 octombrie 1995, i-a avut ca oaspeţi, de-a lungul timpului, pe Mihalache Sturdza, Al. I. Cuza, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, P. P. Carp, majoritatea scriitorilor junimişti şi reputaţi actori ai Teatrului Naţional ieşean, muzicieni ca Eduard Caudella, in prezenţa căruia cei doi fraţi, Leon şi Iacob, cintau la pian şi flaut.Muzeul Literaturii Romane din Iaşi a restaurat casa in anii 1993-1995, reconstituind muzeografic viaţa şi activitatea acestei familii de cărturari.
In aceste locuri pot fi admirate şi alte construcţii ale membrilor familiei: biserica, şcoala (ctitorită de Iacob in 1870 şi vizitată de M. Eminescu – revizor şcolar in 1875), sediul vechii primării, precum şi plopii bicentenari ocrotiţi etc.
Muzeul a fost nominalizat intre altele 65 din intreaga Europă, de către Fundaţia EMYA din Bristol pentru Premiul Muzeului European al anului 1996.
A. Taxa de intrare:
Expoziţiile permanente: 3 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 3 lei/persoană
B. Taxa de intrare cu reducere:
– Grupuri de peste 12 persoane de studenţi şi pensionari:
Expoziţiile permanente: 2 lei/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 2 lei/persoană
– Elevi (individual şi în grupuri – legitimaţi cu carnetul de elev):
Expoziţiile permanente: 1 leu/persoană
Expoziţiile tematice temporare: 1 leu/persoană
C. GRATUITĂŢI: preşcolari, veterani de război, persoane cu handicap şi însoţitorii lor, copii din casele de asistenţă socială, lucrători actuali şi pensionari din reţeaua muzeală naţională, membrii Uniunii Scriitorilor, persoanele prevăzute în contractele de colaborare încheiate între Muzeul Literaturii Române Iaşi şi alte instituţii sau societăţi comerciale.
• Fotografierea şi filmarea, în interes personal, sunt permise numai în spaţiile extramuzeale.
• Pentru fotografieri şi filmări interioare se va solicita acordul direcţiunii M.L.R. (prin serviciul Secretariat de la Muzeul „Vasile Pogor”):
– taxă filmare – 25 lei/30 min.
– taxă foto – 10 lei/aparat
– taxă foto/filmare ce necesită racordare la sursa de energie electrică – 100 lei/oră
agendadeiasi.ro
