Scurt istoric:
Istoria clădirii Teatrului Naţional din Iaşi, care din 1956 primeşte numele poetului şi omului de teatru Vasile Alecsandri, este legată de un eveniment mai puţin fericit – distrugerea vechiului Teatru de la Copou in urma unui incendiu devastator, in noaptea de 17 spre 18 februarie 1888.
Demersurile pentru construirea noului local de teatru au durat pană in 1894 cand, datorită stăruinţelor primarului, ale Consiliului comunal, precum şi ale deputatului Miltiade Tzoni, este aprobat contractul cu arhitecţii vienezi Fellner şi Helmer.Lucrările de construcţie durează doi ani şi in 1896, la 2 decembrie, in cadrul unei impresionante ceremonii culturale, are loc solemnitatea predării cheilor primarului Nicolae Gane.
Programul serbărilor de inaugurare derulat in zilele de 1 şi 2 decembrie a cuprins „Uvertura Naţională” de Flechtenmacher, vodevilurile „Muza de la Burdujeni” de Costache Negruzzi şi „Cinel-cinel” de Vasile Alecsandri şi comedia in versuri „Poetul romantic” de Matei Millo. Venitul primei seri a fost distribuit săracilor din Iaşi, iar venitul seratei a doua a revenit artiştilor Societăţii dramatice din Iaşi.
Sala Mare cu 750 de locuri organizată in stal, loje şi balcon impresionează prin rafinamentul ornamentelor de inspiraţie barocă şi rococo.
Cele 1418 lămpi electrice şi candelabrul cu 109 becuri din cristal de Veneţia luminează un teatru cu o personalitate arhitectonică unică.
Cortina principală, pictată de maestrul vienez Lenz şi terminată de unul din discipolii săi, este concepută sub forma unei alegorii a vieţii cu cele trei varste in plan central, la dreapta fiind imaginată simbolic Unirea Principatelor; partea stangă pictată de ucenicul lui Lenz este diferită de rest prin stil şi culoare.
Plafonul şi cortina de fier (sau de incendiu) au fost pictate de Alexander Goltz. Cortina de fier prezintă motive ornamentale dispuse simetric, iar plafonul – adevarată operă de artă – a avut ca tematică Povestea, reprezentată figurativ prin alegorii paradisiace, nimfe şi ingeri incadraţi de o stucatură rococo.
Tot pe plafon, deasupra fosei orchestrei, se află stema celor patru provincii reunite. Spectacolele sunt susţinute in 4 săli proprii: Sala Mare, Sala Teatru (Teatru la Cub), Sala Studio”Teofil Valcu” şi Sala Uzina cu Teatru.
Proiecte si colaborări
– SOCIETARII TEATRULUI NAŢIONAL ŞI ARTA LOR : Portrete ale maturităţii artistice in recitaluri actoriceşti
– DISTINCŢII Mari regizori: Nume de referinţă ale regiei romaneşti şi titluri consacrate intr-un spaţiu al volumelor şi energiilor moderne
– TINERI PENTRU TINERI: Tineri absolvenţi ai facultăţilor de teatru montează in spaţiul neconvenţional al Uzinei cu Teatru
– ART FACTORY : Proiect multidisciplinar care antrenează diverse paliere ale artelor vizuale, muzicii, dansului şi teatrului
– ARLECHIN ON LINE : Proiect multidisciplinar care antrenează diverse paliere ale artelor vizuale, muzicii, dansului şi teatrului
– TEATRUL CA TERAPIE: Spectacole de studio ale TNIAŞI sunt prezentate la Spitalul de Neuropsihiatrie Socola in cadrul unui parteneriat care funcţionează de trei ani.
– TEATRUL – SEMINAR: Spectacole TNIAŞI in dezbatere. Parteneriat cu Facultatea de Litere ( catedra de literatură comparată) –UAIC IAŞI
Scurt istoric
Scurt istoric
Istoria clădirii Teatrului Naţional din Iaşi, care din 1956 primeşte numele poetului şi omului de teatru Vasile Alecsandri, este legată de un eveniment mai puţin fericit – distrugerea vechiului Teatru de la Copou in urma unui incendiu devastator, in noaptea de 17 spre 18 februarie 1888.
Demersurile pentru construirea noului local de teatru au durat pană in 1894 cand, datorită stăruinţelor primarului, ale Consiliului comunal, precum şi ale deputatului Miltiade Tzoni, este aprobat contractul cu arhitecţii vienezi Fellner şi Helmer.Lucrările de construcţie durează doi ani şi in 1896, la 2 decembrie, in cadrul unei impresionante ceremonii culturale, are loc solemnitatea predării cheilor primarului Nicolae Gane.
Programul serbărilor de inaugurare derulat in zilele de 1 şi 2 decembrie a cuprins „Uvertura Naţională” de Flechtenmacher, vodevilurile „Muza de la Burdujeni” de Costache Negruzzi şi „Cinel-cinel” de Vasile Alecsandri şi comedia in versuri „Poetul romantic” de Matei Millo. Venitul primei seri a fost distribuit săracilor din Iaşi, iar venitul seratei a doua a revenit artiştilor Societăţii dramatice din Iaşi.
Sala Mare cu 750 de locuri organizată in stal, loje şi balcon impresionează prin rafinamentul ornamentelor de inspiraţie barocă şi rococo.
Cele 1418 lămpi electrice şi candelabrul cu 109 becuri din cristal de Veneţia luminează un teatru cu o personalitate arhitectonică unică.
Cortina principală, pictată de maestrul vienez Lenz şi terminată de unul din discipolii săi, este concepută sub forma unei alegorii a vieţii cu cele trei varste in plan central, la dreapta fiind imaginată simbolic Unirea Principatelor; partea stangă pictată de ucenicul lui Lenz este diferită de rest prin stil şi culoare.
Plafonul şi cortina de fier (sau de incendiu) au fost pictate de Alexander Goltz. Cortina de fier prezintă motive ornamentale dispuse simetric, iar plafonul – adevarată operă de artă – a avut ca tematică Povestea, reprezentată figurativ prin alegorii paradisiace, nimfe şi ingeri incadraţi de o stucatură rococo.
Tot pe plafon, deasupra fosei orchestrei, se află stema celor patru provincii reunite. Spectacolele sunt susţinute in 4 săli proprii: Sala Mare, Sala Teatru (Teatru la Cub), Sala Studio”Teofil Valcu” şi Sala Uzina cu Teatru.
Proiecte si colaborări
– SOCIETARII TEATRULUI NAŢIONAL ŞI ARTA LOR : Portrete ale maturităţii artistice in recitaluri actoriceşti
– DISTINCŢII Mari regizori: Nume de referinţă ale regiei romaneşti şi titluri consacrate intr-un spaţiu al volumelor şi energiilor moderne
– TINERI PENTRU TINERI: Tineri absolvenţi ai facultăţilor de teatru montează in spaţiul neconvenţional al Uzinei cu Teatru
– ART FACTORY : Proiect multidisciplinar care antrenează diverse paliere ale artelor vizuale, muzicii, dansului şi teatrului
– ARLECHIN ON LINE : Proiect multidisciplinar care antrenează diverse paliere ale artelor vizuale, muzicii, dansului şi teatrului
– TEATRUL CA TERAPIE: Spectacole de studio ale TNIAŞI sunt prezentate la Spitalul de Neuropsihiatrie Socola in cadrul unui parteneriat care funcţionează de trei ani.
– TEATRUL – SEMINAR: Spectacole TNIAŞI in dezbatere. Parteneriat cu Facultatea de Litere ( catedra de literatură comparată) –UAIC IAŞI
