Apogeul conflictelor religioase dintre catolicii si protestantii (hughenoti) din Franta secolului XVI, masacrul din ziua Sf. Bartolomeu a fost, se pare, instigat de catre Caterina de Medici, mama tanarului rege Carol IX, la sase zile de la nunta sorei acestuia cu protestantul Henric de Navarra. Cu acest prilej, cei mai renumiti lideri catolici au venit la Paris, capitala catolicismului si vicleana regina-mama a vazut in acest fapt un excelent prilej pentru a lichida partida adversarilor religiosi. Dupa o tentativa de asasinare a liderului militar protestant Gaspard de Coligny, pe 24 august 1572 s-a dat semnalul inceperii masacrului. In Paris au fost ucisi peste 2000 de hughenoti, mai ales capeteniile partidei, alti 3000 de protestanti fiind omorati, in zilele ce au urmat, in intreaga Franta.
Apogeul conflictelor religioase dintre catolicii si protestantii (hughenoti) din Franta secolului XVI, masacrul din ziua Sf. Bartolomeu a fost, se pare, instigat de catre Caterina de Medici, mama tanarului rege Carol IX, la sase zile de la nunta sorei acestuia cu protestantul Henric de Navarra.
Apogeul conflictelor religioase dintre catolicii si protestantii (hughenoti) din Franta secolului XVI, masacrul din ziua Sf. Bartolomeu a fost, se pare, instigat de catre Caterina de Medici, mama tanarului rege Carol IX, la sase zile de la nunta sorei acestuia cu protestantul Henric de Navarra.
Cu acest prilej, cei mai renumiti lideri catolici au venit la Paris, capitala catolicismului si vicleana regina-mama a vazut in acest fapt un excelent prilej pentru a lichida partida adversarilor religiosi. Dupa o tentativa de asasinare a liderului militar protestant Gaspard de Coligny, pe 24 august 1572 s-a dat semnalul inceperii masacrului. In Paris au fost ucisi peste 2000 de hughenoti, mai ales capeteniile partidei, alti 3000 de protestanti fiind omorati, in zilele ce au urmat, in intreaga Franta.
