Un nou model de inteligență artificială (AI), dezvoltat de o echipă internațională de cercetători, promite să revoluționeze modul în care sunt anticipate bolile grave. Potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature, citat de Euronews, instrumentul poate prezice riscul de apariție a peste 1.000 de afecțiuni medicale, cu mai bine de un deceniu înainte ca acestea să fie diagnosticate oficial.
„Este începutul unei noi abordări în înțelegerea sănătății umane și a evoluției bolilor”, a declarat Moritz Gerstung, coordonatorul echipei de cercetare în oncologie AI de la Centrul German de Cercetare a Cancerului (DKFZ).
🔬 Cum funcționează modelul?
Instrumentul a fost antrenat pe un set de date anonimizate de la 400.000 de persoane din Regatul Unit, iar ulterior a fost testat pe 1,9 milioane de pacienți din Danemarca. Algoritmul AI a învățat să identifice tipare din istoricul medical al pacienților, inclusiv diagnostice anterioare și obiceiuri de viață, precum fumatul.
Spre deosebire de modelele clasice, noul instrument ia în considerare ordinea cronologică a evenimentelor medicale și intervalele de timp dintre acestea, pentru a oferi o estimare a riscului de îmbolnăvire.
🧠 Ce boli poate anticipa?
Modelul este deosebit de eficient în cazul afecțiunilor care au modele de progresie predictibile, cum ar fi:
-
anumite tipuri de cancer,
-
diabetul zaharat,
-
atacurile de cord,
-
și septicemia (otrăvirea sângelui).
Pe termen scurt, acuratețea predicțiilor este mai ridicată. Cu toate acestea, eficiența scade când vine vorba de boli mai dificil de anticipat, cum ar fi:
-
problemele de sănătate mintală,
-
infecțiile,
-
sau complicațiile din timpul sarcinii.
🧬 Potențialul medical și limitele actuale
„Modelul demonstrează că AI poate învăța tiparele de sănătate pe termen lung ale oamenilor și le poate folosi pentru a genera predicții semnificative”, a explicat Ewan Birney, director interimar al Laboratorului European de Biologie Moleculară (EMBL).
Acesta a numit noul instrument „un pas important către o medicină mai personalizată și preventivă”.
Modelul a fost creat în colaborare de EMBL, DKFZ și Universitatea din Copenhaga, dar nu este încă pregătit pentru implementare clinică. Totuși, cercetătorii spun că poate fi deja utilizat în scopuri științifice, pentru a înțelege mai bine cum se dezvoltă bolile și cum influențează stilul de viață sănătatea pe termen lung.
⚠️ Probleme de echitate și diversitate
Experți independenți avertizează însă că modelul a fost antrenat și testat pe populații relativ omogene din Marea Britanie și Danemarca, ceea ce ar putea introduce un bias în predicții. Sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma că instrumentul este fiabil și pentru grupuri etnice, socio-economice sau geografice diverse.
🔮 Ce urmează?
În viitor, cercetătorii speră ca modelul să poată fi utilizat pentru identificarea pacienților cu risc crescut înainte ca simptomele să apară, contribuind astfel la intervenții mai rapide și mai bine adaptate.
„Instrumentul ar putea susține în cele din urmă intervenții mai timpurii și mai personalizate”, a subliniat Moritz Gerstung.
