Crestinii ortodocsi vor sarbatori duminica Boboteaza, moment ce marcheaza botezul lui Iisus Hristos si sfarsitul sarbatorilor dedicate Craciunului si Anului Nou.
Ca in fiecare an, iesenii sunt asteptati la Palatul Mitropolitan, de unde vor putea lua agheasma mare, apa sfintita despre care se spune ca are puteri miraculoase si nu se strica niciodata. De la ora noua pana la 11.30, credinciosii vor asista la slujba, unde se va citi Liturghia Sfantului Vasile cel Mare, urmand ca Inaltpreasfintitul Teofan, preotii si diaconii sa iasa in procesiune, pe treptele din fata Catedralei, unde se va sfinti agheasma. „Inca de astazi sunt asezate cele 12 butoaie de cate 1.000 de litri fiecare, din lemn de brad, ca agheasma sa nu prinda gust sau culoare. Inaltpreasfintitul va rosti un cuvant de invatatura, va explica cum trebuie folista apa sfintita si va da cateva sfaturi duhovnicesti. La sfarsitul slujbei, va stropi fiecare credincios. Vom fi ajutati de jandarmi si de Politia locala pentru ca oamenii se imbulzesc”, a explicat preotul arhimandrit Dosoftei Scheul, mare eclesiarh al Catedralei. Pentru ca agheasma se ia timp de opt zile de dimineata, inainte de a manca orice, incepand cu Ajunul Bobotezei, preotii vor sluji si astazi in fata Catedralei pentru a sfinti apa, de la ora 10.45. Boboteaza este menita sa aminteasca evenimentele petrecute la apa Iordanului, in vremea in care Iisus implinea 30 de ani. Botezul Mantuitorului, infaptuit de catre Sfantul Ioan, este o revelare a tainei Sfintei Treimi. Catolicii sarbatoresc astazi Epifania Domnului, marcand vizita magilor la pruncul Iisus. Totusi, ambele sarbatori au seminificatia comuna de recunoastere a Domnului ca Mesia. Simbolistica Epifaniei se invarte in jurul luminii reprezentata de steaua care a calauzit drumul magilor. Adevaratul izvor de lumina este, insa, Mantuitorul. Pe langa variatele simboluri crestine, ziua de 6 ianuarie are trasaturi de mare sarbatoare populara, cand predomina practici de purificare prin stropire cu agheasma mare si de alungare a spiritelor rele prin scufundarea in apa raurilor si aprinderea focurilor. Nu lipsesc nici grupurile de colindatori, care invoca rodul bogat prin obiceiul „Chiraleisa”.
Crestinii ortodocsi vor sarbatori duminica Boboteaza, moment ce marcheaza botezul lui Iisus Hristos si sfarsitul sarbatorilor dedicate Craciunului si Anului Nou.
Ca in fiecare an, iesenii sunt asteptati la Palatul Mitropolitan, de unde vor putea lua agheasma mare, apa sfintita despre care se spune ca are puteri miraculoase si nu se strica niciodata. De la ora noua pana la 11.30, credinciosii vor asista la slujba, unde se va citi Liturghia Sfantului Vasile cel Mare, urmand ca Inaltpreasfintitul Teofan, preotii si diaconii sa iasa in procesiune, pe treptele din fata Catedralei, unde se va sfinti agheasma. „Inca de astazi sunt asezate cele 12 butoaie de cate 1.000 de litri fiecare, din lemn de brad, ca agheasma sa nu prinda gust sau culoare. Inaltpreasfintitul va rosti un cuvant de invatatura, va explica cum trebuie folista apa sfintita si va da cateva sfaturi duhovnicesti. La sfarsitul slujbei, va stropi fiecare credincios. Vom fi ajutati de jandarmi si de Politia locala pentru ca oamenii se imbulzesc”, a explicat preotul arhimandrit Dosoftei Scheul, mare eclesiarh al Catedralei. Pentru ca agheasma se ia timp de opt zile de dimineata, inainte de a manca orice, incepand cu Ajunul Bobotezei, preotii vor sluji si astazi in fata Catedralei pentru a sfinti apa, de la ora 10.45. Boboteaza este menita sa aminteasca evenimentele petrecute la apa Iordanului, in vremea in care Iisus implinea 30 de ani. Botezul Mantuitorului, infaptuit de catre Sfantul Ioan, este o revelare a tainei Sfintei Treimi. Catolicii sarbatoresc astazi Epifania Domnului, marcand vizita magilor la pruncul Iisus. Totusi, ambele sarbatori au seminificatia comuna de recunoastere a Domnului ca Mesia. Simbolistica Epifaniei se invarte in jurul luminii reprezentata de steaua care a calauzit drumul magilor. Adevaratul izvor de lumina este, insa, Mantuitorul. Pe langa variatele simboluri crestine, ziua de 6 ianuarie are trasaturi de mare sarbatoare populara, cand predomina practici de purificare prin stropire cu agheasma mare si de alungare a spiritelor rele prin scufundarea in apa raurilor si aprinderea focurilor. Nu lipsesc nici grupurile de colindatori, care invoca rodul bogat prin obiceiul „Chiraleisa”.
ziaruldeiasi.ro
