Mitropolia Moldovei si Bucovinei cere ca numele lui Dumnezeu sa apara in Constitutie. Vezi ce alte propuneri au fetele bisericesti cu referire la rolul Bisericii in societate

Numele lui Dumnezeu, necesitatea predării religiei în şcoli, precum şi familia alcătuită din bărbat şi femeie ar trebui să fie menţionate în viitoarea Constituţie, conform unor propuneri înaintate de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.

Sfântul Sinod al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei a decis, în şedinţa din 5 martie, “iniţierea unor acţiuni de sensibilizare a oficialităţilor, în sensul introducerii sau revizuirii, în viitoarea Constituţie a României, a unor articole care să facă referire la numele lui Dumnezeu sau care să sublinieze rolul familiei în societate, importanţa tradiţiei creştine a poporului român, evidenţierea rolului pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut şi îl are în istoria ţării, a necesităţii predării religiei în şcoală, precum şi importanţa susţinerii românilor aflaţi în afara graniţelor ţării“.

Reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei consideră “firească” dorinţa Bisericii de stipulare a numelui lui Dumnezeu în viitoarea Constituţie, pe motiv că “suntem creştini de mai bine de 2.000 de ani”.

“Nu ar fi nici desuet, nici în contradicţie cu tradiţia noastră şi, cu atât mai mult, este în acord şi cu textele altor constituţii europene. De exemplu, la începutul textului Constituţiei Germaniei, este invocat numele lui Dumnezeu. Nici nu mai încap în discuţie constituţiile ţărilor islamice, unde deja nu mai discutăm. Noi avem ca exemple ţările cu tradiţie creştină”, au declarat pentru gândul reprezentanţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

În privinţa sublinierii rolului familiei în societate, Biserica propune ca în viitoarea Constituţie să fie definită familia ca unirea dintre un bărbat şi o femeie. ”Biserica are această responsabilitate de a fi un garant moral în societate şi în faţa credincioşilor şi dorim foarte mult să fie menţionat în mod expres acest lucru, asta înseamnă pentru noi familie”, mai spune sursa citată.

Menţionarea rolului BOR în Constituţie nu se cere explicit, se sugerează

Menţionarea în viitoarea Constituţie a necesităţii predării religiei în şcoli este considerată întemeiată de către Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. “Dorim ca dreptul educaţiei religioase în şcolile de stat să fie menţionat în Constituţie. A fost unul dintre dezideratele avute în vedere la Revoluţia de la 1989 – revenirea la predarea religiei în şcoli, care s-a făcut până în 1948“, au explicat reprezentanţii Mitropoliei.

În privinţa rolului pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut şi îl are în istoria ţării, reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei afirmă că şi-ar dori acest lucru, dar nu se insistă pe asta.

“În ţări din Apusul Europei, ale căror democraţie şi stat de drept nu sunt suspectate de nimeni, este evidenţiat în Constituţie statutul bisericii naţionale. De exemplu Suedia, unde biserica luterană este biserică naţională, iar statutul este stipulat în Constituţie. Noi, BOR, nu ne dorim neapărat lucruri aparte, însă nu credem că ar fi o pretenţie exagerată. Totuşi, BOR a avut nişte contriubuţii la propăşirea spirituală a poporului român. Ştim cu toţii contribuţiile la formarea limbii şi poporului român aparţin exclusiv unor clerici. La fel şi ideea de spital în Ţările Române şi întemeierea lor a apărut pe lângă biserici. Primele burse de studii au fost susţinute de ierarhi ai bisericii sau de unele parohii. Însuşi marele Constantin Brâncuşi cu care ne lăudăm cu toţii a fost susţinut la studii în Franţa prin efortul unei parohii. Sunt multe exemple în acest sens“, au argumentat pentru gândul reprezantanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Sursa citată mai spune că nu se va cere un statut aparte şi o recunoaştere în Constituţie a rolului pe care Biserica îl are în istoria poporului român, pentru că “nu şade bine să ceară, ar fi frumos însă ca statul să îl recunoască“, nefiind vorba de beneficii.

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei solicită comisiei care se ocupă de revizuirea Constituţiei “analiza privind posibilitatea introducerii acestor teme“.

Stanomir: “Pentru mulţi, propunerile sunt greu de acceptat“

Numele lui Dumnezeu a apărut pentru prima dată în Constituţia din 1866 cu referire la titulara lui Carol I, “din graţia lui Dumnezeu şi prin voinţa naţională Domn al Romanilor“. “Acolo era o titulatură care legitima modul în care se unea suveranitatea poporului cu graţia divină“, a declarat pentru gândul Ioan Stanomir, profesor de drept constiutuţional şi fost preşedinte al comisiei prezidenţiale pentru revizuirea Constituţiei.

Cu privire la propunerile Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Ioan Stanomir afirmă că sunt alegeri politice care trebuie făcute şi nu mulţi sunt dispuşi să facă asta. “Sunt alegeri cu privire la moştenirea creştină şi a referinţelor creştine în Constituţie, precum şi definirea caracterului familiei printr-un bărbat şi o femeie. Este o chestiune de cea mai mare importanţă, pentru că sunt decizii care afectează relaţiile dintre stat, morală şi drept“, afirmă profesorul de drept constituţional.

Acestuia îi este greu să creadă că va ajunge în dezbatere o parte din aceste propuneri pe motiv că sunt “sensibile“. “Pentru mulţi, ele sunt greu de acceptat, mai ales pentru cei care au o viziune foarte strictă despre separarea stat – biserică“.

În Constituţia din 1923 a fost menţionat rolul special al Bisericii Ortodoxe şi a celor greco-catolice, ca biserici româneşti

În actuala Constituţie, datând din 1991 şi cu o revizuire în 2003, numele lui Dumnezeu apare în jurământul făcut la învestirea într-o funcţie politică sau în domeniul militar: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român. (…) Aşa să-mi ajute Dumnezeu”.

Totodată, este invocat la depunerea unei mărturi în instanţă, în baza articolului 85 din Constituţia României: “(1) Înainte de a fi ascultat, martorul depune următorul jurământ: Jur că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu. Aşa să-mi ajute Dumnezeu! (2) În timpul depunerii jurământului, martorul ţine mâna pe cruce sau pe biblie la depunerea unei mărturi în instanţă“.

Reacţia politicienilor la propunerile Mitropoliei: România va rămâne un stat laic

Deputatul PNL Petre Roman afirmă că ar trebui să se găsească o formulă de compromis în ceea ce priveşte caracterul de stat laic al României şi credinţa în Dumnezeu „ca sursă a naţiunii”, cu ocazia revizuirii Constituţiei.

„Referirea să spunem la sursele legitimităţii noastre eu cred că este corectă. Acuma, în acelaşi timp, noi afirmăm în Constituţie că România este un stat laic (…) Ştiţi bine că atunci când s-a încercat să se elaboreze o Constituţie a Europei, aceste referiri n-au fost până la urmă acceptate. Prin urmare, cu toată deschiderea pentru această propunere, va trebui să găsim o formulă care să facă apel atât la sursele naţiunii noastre, în care fără îndoială că există credinţa în Dumnezeu, şi ideea că statul modern este un stat laic. Vom vedea în ce măsură această chestiune este posibilă”, a declarat Roman, citat de Mediafax.

Şeful liberalilor, Crin Antonescu, precizează că România va rămâne un stat laic, iar o eventuală propunere pentru trecerea numelui lui Dumnezeu în Constituţie este „destul de discutabilă”, însă o astfel de propunere va fi supusă discuţiei dacă va exista.

„Eu vă pot spune o părere strict personală, deşi nu sunt tentat să o fac, pentru că e bine ca poziţiile noastre ca persoane, ca partide, să fie spuse la momentul potrivit. Din punctul meu de vedere, în acest moment este o chestiune destul de discutabilă şi care necesită o discuţie cu caracter juridic, cu caracter politic … Ce vă pot spune cu certitudine este că România va rămâne un stat laic şi asta o spun în calitate de creştin, deci nu există o contradicţie sau o incompatibilitate între ele (…) punem în discuţie orice propunere se va face”, a spus miercuri Crin Antonescu, preşedintele Senatului.

Deputatul PSD Ciprian Nica a declarat, însă, că el ar susţine ideea introducerii în legea fundamentală a unei prevederi în ceea ce priveşte calitatea de popor creştin a românilor.

„Cum eu îl cunosc pe IPS Teofan şi ştiu trăirea lui religioasă deosebită care mie mi-a ajuns la inimă iar ca fapt generalizator al nostru al românilor noi suntem un popor creştin ortodox prin excelenţă şi catolici… Probabil în preambulul Constituţiei să scriem undeva că suntem popor creştin nu este rău, pentru că din păcate eu observ o ofensivă a altor secte religioase care numai în credinţa lui Dumnezeu nu te duc şi noi, poporul român, dacă am rezistat de 2.000 de ani sau poate de mai mult timp, de când l-am avut pe domnul Isus Cristos numai cu credinţa lui Dumnezeu am rezistat. Cred că nu e rea ideea”, a răspuns deputatul PSD.

El a fost chestionat de jurnalişti dacă ar vota pentru introducerea unei astfel de propuneri în cadrul comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituţiei.

„Bineînţeles că aş vota, depinde însă forma pe care i-o dăm, este Constituţia şi trebuie să găseşti o asemenea formulă încât să nu supere nici pe alţii, nici să pară că ne-am întors în altă epocă. Să nu uităm că suntem creştin ortodocşi şi credem în Dumnezeu şi în Sfânta Treime”, a mai spus Nica.