Motivele achitarii femeii acuzata de santajarea sefei Curtii Supreme

Cazul Marianei Rarinca, femeia acuzată că a șantajat-o pe șefa Curții Supreme, Livia Stanciu, și care a fost achitată, după ce a stat șase luni în arest preventiv, a ajuns la CSM. Șefii magistraturii au decis ieri să sesizeze Inspecția Judiciară, în vederea dispunerii de verificări privind activitatea şi conduita procurorilor şi judecătorilor implicaţi în soluţionarea cauzei.
CSM a anunţat că sesizează Inspecţia Judiciară în legătură cu recentul demers al preşedintelui Senatului, Călin Popescu- Tăriceanu –care a cerut demisiile procurorului -șef DNA, Laura Codruța Kovesi, și a Liviei Stanciu- şi dezbaterile publice generate privind posibila încălcare a independenţei Justiţiei.
Reamintim că decizia de achitare a fost dată pe 20 mai 2015, de Curtea de Apel București, după ce, anterior, Tribunalul București decisese, pe 18 decembrie 2014, condamnarea la trei ani cu supendare. Achitarea a fost decisă în baza articolului 16 din Codul de procuderă penală, litera b): „Fapta nu este prevăzută de legea penală, ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”.Judecătorul Cristi Danileț, membru CSM, a explicat ieri pe blogul personal că pentru a înțelege sentința „trebuie să așteptăm cu toții motivarea hotărârii, care încă nu a fost redactată”.„Trebuie să se mai ştie că orice persoană arestată nelegal are la îndemână proceduri pentru compensarea bănească a perioadei de arestare nelegală, în anumite condiţii”, arată Danileț.Astfel, Rarinca poate da statul român în judecată, pentru daune morale și materiale.
Specialiști în drept au precizat, pentru „Evenimentul zilei”, că achitarea în cazul Rarinca a fost decisă fie că fapta nu constituie infracțiune, fie a fost comisă din greșeală. „De exemplu, nu ți-am furat bricheta de pe masă, ți-am luat-o deoarece am confundat- o cu a mea, amândouă erau albastre. O altă explicație: că nu ar fi fost șantaj, ci doar o solicitare de restituire a unei sume de bani/pretinse datorii”.