Expresia uzitata pentru munca fara forme legale este munca “la negru” si reprezinta o activitate profitabila desfasurata inafara cadrului legal reglementat. Ea nu este evidentiata scriptic, fiscalizata, protejata, asigurata sau asistata social, lucratorul fiind la discretia celui in folosul caruia presteaza munca.
Desi noua legislatie a muncii a inasprit pedepsele pentru angajatorii care folosesc munca la negru (inchisoare de la 1 la 2 ani sau amenda penala pentru cei care au mai mult de 5 angajati fara forme legale), fenomenul ramane unul de proportii in Romania. Oficial munca la negru nu este monitorizata dar datele care s-au vehiculat in presa in ultimii ani indica faptul ca unul din trei angajati romani lucreaza fara forme legale, iar evaziunea fiscala rezultata din neplata impozitelor si a contributiilor sociale costa economia statului peste 2,7 miliarde de euro pe an (date care nu sunt oficiale).
Datele de la Inspectia Muncii au arata ca sectoarele unde exista probleme si unde se aplica cele mai multe amenzi pentru munca “la negru” sunt cele din industrie, constructii si comert.
Contrar credintelor foarte multi dintre cei care lucreaza fara forme legale au studii superioare. Astfel un studiu dat publicitatii de Banca Mondiala in luna septembrie 2012 arata ca in mai multe tari, printre care Romania, Franta, Grecia, Israel, Rusia si Marea Britanie, intre 20% si 30% dintre angajatii fara forme legale au studii superioare. Mai mult, in Romania, Cehia, Ungaria si Slovenia, o parte importanta a angajatilor fara forme legale lucreaza munca de inalta calificare, “nemanuala”.
Conform ITM, cauzele muncii “la negru” sunt extrem de variate, au o determinare multifactoriala si tin de situatia economica a angajatului si angajatorului la un moment dat, de nivelul de instruire a acestora si nu in ultima instanta, de cadrul legal si regimul sanctionator.
Principalele dezavantaje ale muncii “la negru”
angajatul nu are dreptul la concediul legal de odihna platit si alte concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite (casatorii, deces, nasterea unui copil in familie), pentru studii etc.;
nu este asigurat pentru riscuri previzibile si imprevizibile cum sunt: invaliditatea, accidentele de toate felurile, bolile, maternitatea, batranetea, decesul;
nu are dreptul la indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca;
nu beneficiaza de indemnizatia pentru maternitate (concediu pre si post natal) precum si pentru cresterea copilului sau ingrijire de pana la 2 ani sau ingrijirea copilului bolnav;
nu beneficiaza de pensie de limita de varsta, anticipata, anticipata partial, de invaliditate sau de urmas;
nu se acorda ajutorul de deces;
nu beneficiaza de asistenta medicala gratuita, medicamentatie gratuita sau compensata;
nu beneficiaza de somaj si indemnizatie de sprijin.
Expresia uzitata pentru munca fara forme legale este munca “la negru” si reprezinta o activitate profitabila desfasurata inafara cadrului legal reglementat. Ea nu este evidentiata scriptic, fiscalizata, protejata, asigurata sau asistata social, lucratorul fiind la discretia celui in folosul caruia presteaza munca.
Expresia uzitata pentru munca fara forme legale este munca “la negru” si reprezinta o activitate profitabila desfasurata inafara cadrului legal reglementat. Ea nu este evidentiata scriptic, fiscalizata, protejata, asigurata sau asistata social, lucratorul fiind la discretia celui in folosul caruia presteaza munca.
Desi noua legislatie a muncii a inasprit pedepsele pentru angajatorii care folosesc munca la negru (inchisoare de la 1 la 2 ani sau amenda penala pentru cei care au mai mult de 5 angajati fara forme legale), fenomenul ramane unul de proportii in Romania. Oficial munca la negru nu este monitorizata dar datele care s-au vehiculat in presa in ultimii ani indica faptul ca unul din trei angajati romani lucreaza fara forme legale, iar evaziunea fiscala rezultata din neplata impozitelor si a contributiilor sociale costa economia statului peste 2,7 miliarde de euro pe an (date care nu sunt oficiale).
Datele de la Inspectia Muncii au arata ca sectoarele unde exista probleme si unde se aplica cele mai multe amenzi pentru munca “la negru” sunt cele din industrie, constructii si comert.
Contrar credintelor foarte multi dintre cei care lucreaza fara forme legale au studii superioare. Astfel un studiu dat publicitatii de Banca Mondiala in luna septembrie 2012 arata ca in mai multe tari, printre care Romania, Franta, Grecia, Israel, Rusia si Marea Britanie, intre 20% si 30% dintre angajatii fara forme legale au studii superioare. Mai mult, in Romania, Cehia, Ungaria si Slovenia, o parte importanta a angajatilor fara forme legale lucreaza munca de inalta calificare, “nemanuala”.
Conform ITM, cauzele muncii “la negru” sunt extrem de variate, au o determinare multifactoriala si tin de situatia economica a angajatului si angajatorului la un moment dat, de nivelul de instruire a acestora si nu in ultima instanta, de cadrul legal si regimul sanctionator.
Principalele dezavantaje ale muncii “la negru”:
angajatul nu are dreptul la concediul legal de odihna platit si alte concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite (casatorii, deces, nasterea unui copil in familie), pentru studii etc.;
nu este asigurat pentru riscuri previzibile si imprevizibile cum sunt: invaliditatea, accidentele de toate felurile, bolile, maternitatea, batranetea, decesul;
nu are dreptul la indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca;
nu beneficiaza de indemnizatia pentru maternitate (concediu pre si post natal) precum si pentru cresterea copilului sau ingrijire de pana la 2 ani sau ingrijirea copilului bolnav;
nu beneficiaza de pensie de limita de varsta, anticipata, anticipata partial, de invaliditate sau de urmas;
nu se acorda ajutorul de deces;
nu beneficiaza de asistenta medicala gratuita, medicamentatie gratuita sau compensata;
