Preşedintele României a declarat că Raportul Comisiei Europene este unul corect şi reflectă realităţile din ţară. Raportul nu cere o lege a presei, susţine Traian Băsescu. Şeful statului nu a ratat ocazia de a critica USL.
Declaraţiile preşedintelui:
Poate că nu aş fi făcut-o (să comenteze raportul MCV, n.red.), dacă de la nivel oficial, înalt, reacţia ar fi fost corectă. Din păcate, raportul a fost profund politizat (reacţia la raport, n.red.), iar abordarea nesinceră. Românii au putut fi păcăliţi cu televizoarele, dar europenii se uită la fapte, la acţiuni ale Guvernului, ale preşedintelui. Cine se amăgeşte cu ideea că propagandistic vom păcăli Comisia are o poziţie împotriva intereselor naţionale. Sper ca această conferinţă de presă va da nota oficială a României la raportul MCV. Astăzi exprim poziţia oficială a României.
Raportul este corect, bazat pe fapte şi pe acţiuni politice ale românilor cu funcţii de responsabilitate în stat. Raportul este o oglindă corectă a acţiunii instituţiilor statului, de la 5 iulie şi până astăzi. Ceea ce avem de făcut este să luăm în consideraţie punctele de vedere exprimate în raport şi să acţionăm pentru eliminarea a ceea ce este considerat negativ, nu pentru că asta ne cere Comisia, ci pentru că astea sunt standardele UE la care noi ne-am angajat.
Am urmărit cu atenţie dezbaterea publică că raportul a fost profund politizat. Fiecare chel, eu recunosc că sunt chel, încercând să-şi pună mâna în cap. Oameni politici, presă. Avem o problemă de educaţie în ceea ce priveşte cunoaşterea standardelor europene. Raportul nu poate fi citit singur. Dacă Raportul MCV a devenit public pe 30 ianuarie, înainte de el a mai existat raportul Comisiei de la Veneţia din 17 decembrie şi raportul OSCE din 9 decembrie.
Oricât s-ar strădui cineva să demonstreze că acest raport a fost făcut pe sub masă, cu sub influenţe din România, e o copilărie. Am înţeles că USL este hotărât să declanşeze o campanie în Parlamentul European. Am o rugăminte, să citească raportul şi să citească şi celelelate două raporturi, mai ales că raportul Comisiei de la Veneţia are ca izvor şi o solicitare a premierului.
Raportul are o abordare pozitivă faţă de instituţiile care fac obiectul supravegherii: se constată progrese la CSM, prin progresele făcute de inspecţia judiciară, sunt relevate anchetele care vizează procurori şi judecători, se relevă pozitiv activitatea ÎCCJ. Este evidenţiată activitatea ANI. Se menţin aprecierile pozitive la adresa DNA şi cu privire la Parchetul General. Remarca extrem de importantă pe care o face raportul este că deşi începând din vara anului trecut statul de drept este pus sub semnul întrebării, aceste instituţii şi-au îmbunătăţit activitatea, ceea ce arată soliditatea lor.
Nimeni nu poate spune că instituţiile au făcut paşi înapoi, a făcut greşeli politicul.
Partea negativă a Raportului este aparent o contradicţie să apreciezi pozitiv aceste instituţii care ţin de statul de drept şi pe de altă parte să pui sub semnul întrebării funcţionarea statului de drept. Realităţile verii anului 2012 nu au putut fi evitate. Mesajul pe care îl dă acest raport este Nu vă jucaţi cu statul de drept. Nu mai este vremea anilor 47-48, când comuniştii se instalau cu ghioaga la putere, încâlcând Constituţia.
Raportul nu cere o lege a presei, ci cere instituirea unor soluţii de sancţionare şi reparaţii pentru cei care sunt în mod nedrept linşaţi, discreditaţi. Acest lucru este valabil şi pentru negarea, discutarea, hotărârilor judecătoreşti definitive. Au fost oameni pentru care nu a existat nicio motivaţie să fie linşaţi, ci doar pentru a se face presiuni asupra lor.
A fost o celebră ordonanţă de urgenţă 38 care a vizat pregătirea suspendării preşedintelui. Executivul nici acum nu a anulat-o, deşi era obligat să o facă în 30 de zile. Au fost 3 miniştri incompatibili găsiţi de ANI, dar ei au fost menţinuţi în Guvern. Politicienii nu sunt deasupra legii şi ei trebuie să fie un exemplu. Mai ales că nu se leagă de cei aleşi. Trebuie să existe reacţia demisiei. Raportul mai este relativ critic cu privire la ezitările noastre în a pune în funcţiune codurile votate în 2010 şi 2011. Avem Codul comercial intrat în vigoare, doamna ministru Pivniceru s-a dus la Bruxelles să spună că nu vrea să intre în vigoare la 1 februarie Codul civil. Avem codurile penale care au fost amânate pentru un an. Nu le mai putem amâna.
Văd că a apărut un nou fenomen legat de suspendarea preşedintelui. Unul spune că îl suspendăm, după care vine altul şi spune, nu îl suspendăm. Sunt ridicoli şi se penibilizează.
Este esenţial ca statul român să-şi construiască o instituţie eficientă care să recupereze daunele constatate de justiţie.
Un trust ca Intact este controlat de un om care are probleme complicate cu justiţia. O altă instituţie, RTV este controlată de un senator PSD, tot politic. Nu mai putem vorbi de acel privat care e liber de constrângeri. Mă refer la patroni şi la jurnalişti care se supun.
Eu nu îmi dau cu părerea despre declaraţiile premierului. Nu sunt păreriolog.
Deocamdată, îl am în analiză (statutul parlamentarilor, n.red.). Şi luni voi lua o decizie, dacă o promulg, dacă o trimit înapoi sau dacă o trimit la CCR.
Eram în negocieri să trecem la un proces de ieşire din MCV. S-au întâmplat la evenimentele din iulie anul trecut, când noi înşişi ne-am pus în discuţie statul de drept.
Am avut şi ieri o discuţie cu premierul, voi avea una şi marţi înainte de CSAT. Nu e nimic excepţional în asta, ieri am vorbit la telefon cu el, i-am trimis şi nişte documente. Nu ieri, vineri.
Revizuirea Constituţiei
Experienţa mea de şef de stat îmi spune că mandatele ar trebui să fie suprapuse, românii nu vor accepta preşedinte ales de parlament, pe sforării. Nu vor accepta românii o asemenea procedură riscantă. Noua Constituţie ar trebui să facă statul mai funcţional şi să ţină cont de referendumul din 2009, Parlament unicameral.
Preşedintele României a declarat că Raportul Comisiei Europene este unul corect şi reflectă realităţile din ţară. Raportul nu cere o lege a presei, susţine Traian Băsescu.
Preşedintele României a declarat că Raportul Comisiei Europene este unul corect şi reflectă realităţile din ţară. Raportul nu cere o lege a presei, susţine Traian Băsescu. Şeful statului nu a ratat ocazia de a critica USL.
Declaraţiile preşedintelui:
Poate că nu aş fi făcut-o (să comenteze raportul MCV, n.red.), dacă de la nivel oficial, înalt, reacţia ar fi fost corectă. Din păcate, raportul a fost profund politizat (reacţia la raport, n.red.), iar abordarea nesinceră. Românii au putut fi păcăliţi cu televizoarele, dar europenii se uită la fapte, la acţiuni ale Guvernului, ale preşedintelui. Cine se amăgeşte cu ideea că propagandistic vom păcăli Comisia are o poziţie împotriva intereselor naţionale. Sper ca această conferinţă de presă va da nota oficială a României la raportul MCV. Astăzi exprim poziţia oficială a României.
Raportul este corect, bazat pe fapte şi pe acţiuni politice ale românilor cu funcţii de responsabilitate în stat. Raportul este o oglindă corectă a acţiunii instituţiilor statului, de la 5 iulie şi până astăzi. Ceea ce avem de făcut este să luăm în consideraţie punctele de vedere exprimate în raport şi să acţionăm pentru eliminarea a ceea ce este considerat negativ, nu pentru că asta ne cere Comisia, ci pentru că astea sunt standardele UE la care noi ne-am angajat.
Am urmărit cu atenţie dezbaterea publică că raportul a fost profund politizat. Fiecare chel, eu recunosc că sunt chel, încercând să-şi pună mâna în cap. Oameni politici, presă. Avem o problemă de educaţie în ceea ce priveşte cunoaşterea standardelor europene. Raportul nu poate fi citit singur. Dacă Raportul MCV a devenit public pe 30 ianuarie, înainte de el a mai existat raportul Comisiei de la Veneţia din 17 decembrie şi raportul OSCE din 9 decembrie.
Oricât s-ar strădui cineva să demonstreze că acest raport a fost făcut pe sub masă, cu sub influenţe din România, e o copilărie. Am înţeles că USL este hotărât să declanşeze o campanie în Parlamentul European. Am o rugăminte, să citească raportul şi să citească şi celelelate două raporturi, mai ales că raportul Comisiei de la Veneţia are ca izvor şi o solicitare a premierului.
Raportul are o abordare pozitivă faţă de instituţiile care fac obiectul supravegherii: se constată progrese la CSM, prin progresele făcute de inspecţia judiciară, sunt relevate anchetele care vizează procurori şi judecători, se relevă pozitiv activitatea ÎCCJ. Este evidenţiată activitatea ANI. Se menţin aprecierile pozitive la adresa DNA şi cu privire la Parchetul General. Remarca extrem de importantă pe care o face raportul este că deşi începând din vara anului trecut statul de drept este pus sub semnul întrebării, aceste instituţii şi-au îmbunătăţit activitatea, ceea ce arată soliditatea lor.
Nimeni nu poate spune că instituţiile au făcut paşi înapoi, a făcut greşeli politicul.
Partea negativă a Raportului este aparent o contradicţie să apreciezi pozitiv aceste instituţii care ţin de statul de drept şi pe de altă parte să pui sub semnul întrebării funcţionarea statului de drept. Realităţile verii anului 2012 nu au putut fi evitate. Mesajul pe care îl dă acest raport este Nu vă jucaţi cu statul de drept. Nu mai este vremea anilor 47-48, când comuniştii se instalau cu ghioaga la putere, încâlcând Constituţia.
Raportul nu cere o lege a presei, ci cere instituirea unor soluţii de sancţionare şi reparaţii pentru cei care sunt în mod nedrept linşaţi, discreditaţi. Acest lucru este valabil şi pentru negarea, discutarea, hotărârilor judecătoreşti definitive. Au fost oameni pentru care nu a existat nicio motivaţie să fie linşaţi, ci doar pentru a se face presiuni asupra lor.
A fost o celebră ordonanţă de urgenţă 38 care a vizat pregătirea suspendării preşedintelui. Executivul nici acum nu a anulat-o, deşi era obligat să o facă în 30 de zile. Au fost 3 miniştri incompatibili găsiţi de ANI, dar ei au fost menţinuţi în Guvern. Politicienii nu sunt deasupra legii şi ei trebuie să fie un exemplu. Mai ales că nu se leagă de cei aleşi. Trebuie să existe reacţia demisiei. Raportul mai este relativ critic cu privire la ezitările noastre în a pune în funcţiune codurile votate în 2010 şi 2011. Avem Codul comercial intrat în vigoare, doamna ministru Pivniceru s-a dus la Bruxelles să spună că nu vrea să intre în vigoare la 1 februarie Codul civil. Avem codurile penale care au fost amânate pentru un an. Nu le mai putem amâna.
Văd că a apărut un nou fenomen legat de suspendarea preşedintelui. Unul spune că îl suspendăm, după care vine altul şi spune, nu îl suspendăm. Sunt ridicoli şi se penibilizează.
Este esenţial ca statul român să-şi construiască o instituţie eficientă care să recupereze daunele constatate de justiţie.
Un trust ca Intact este controlat de un om care are probleme complicate cu justiţia. O altă instituţie, RTV este controlată de un senator PSD, tot politic. Nu mai putem vorbi de acel privat care e liber de constrângeri. Mă refer la patroni şi la jurnalişti care se supun.
Eu nu îmi dau cu părerea despre declaraţiile premierului. Nu sunt păreriolog.
Deocamdată, îl am în analiză (statutul parlamentarilor, n.red.). Şi luni voi lua o decizie, dacă o promulg, dacă o trimit înapoi sau dacă o trimit la CCR.
Eram în negocieri să trecem la un proces de ieşire din MCV. S-au întâmplat la evenimentele din iulie anul trecut, când noi înşişi ne-am pus în discuţie statul de drept.
Am avut şi ieri o discuţie cu premierul, voi avea una şi marţi înainte de CSAT. Nu e nimic excepţional în asta, ieri am vorbit la telefon cu el, i-am trimis şi nişte documente. Nu ieri, vineri.
Revizuirea Constituţiei
Experienţa mea de şef de stat îmi spune că mandatele ar trebui să fie suprapuse, românii nu vor accepta preşedinte ales de parlament, pe sforării. Nu vor accepta românii o asemenea procedură riscantă. Noua Constituţie ar trebui să facă statul mai funcţional şi să ţină cont de referendumul din 2009, Parlament unicameral.