Scandalul din interiorul USL a umbrit cinci evenimente importante petrecute zilele trecute, evenimente cu consecinte negative pentru Romania

Ocupaţi cu declaraţiile belicoase în jurul cazului Sorin Roşca Stănescu, liderii USL, Victor Ponta şi Crin Antonescu, au ţinut agenda publică, mai multe zile, cu „cea mai gravă criză a USL” de la înfiinţare, avansând chiar, mai mult sau mai puţin voalat, riscul ruperii coaliţiei de guvernare. În tot acest timp, au fost puse în umbră câteva importante evenimente economice şi sociale, mici bombe cu ceas pe termen lung pentru Guvern, de natură să afecteze atât imaginea publică a cabinetului Ponta, cât şi să pună sub semnul întrebării semnarea unui nou acord de tip preventiv cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.

Gândul a făcut topul celor mai importante cinci evenimente trecute cvasineobservate pe agenda publică a acestei săptămâni, cu efecte politice şi economice importante, însă:

1. Eşecul privatizării CFR Marfă;

2. Noile artificii ale Guvernului pentru a reduce, pe hârtie, arieratele autorităţilor locale, Executivul fiind încă foarte departe de nivelul de la care FMI acceptă să redeschidă subiectul unui nou acord de tip preventiv cu România

3. Ameninţarea cu retragerea a ArcelorMittal dacă Guvernul nu negociază un preţ mai mic la energie;

4. Protestele de la Poşta Română, înăbuşite pentru moment, dar fără soluţionatrea cererilor greviştilor;

5. Numirea controversată a noii garnituri de procurori la şefia Parchetului General, a DNA şi a DIICOT;

„Criza” care a luat faţa evenimentelor de top

Toate au fost puse în umbră de suspansul creat de Victor Ponta şi Crin Antonescu în jurul ruperii sau menţinerii USL, în condiţiile în care o ipotetică separare a PSD şi PNL ar echivala cu o nouă criză politică având consecinţe dificil de estimat.

Personaj principal în scandalul la vârf – Sorin Roşca Stănescu. Marţi, pe 14 mai, senatorii USL în frunte cu Sorin Roşca Stănescu demisionau în bloc din comisia de anchetă în cazul Bârsan, iniţiată de colegul lor, după dispute interne cu PSD-iştii. Conflictul din Senat izbucninse, în realitate, cu o zi înainte când tot PSD şi PC au avut surpriza răsturnării majorităţii la votul unui proiect de lege iniţiat tot de Sorin Roşca Stănescu. Liberalii au votat cot la cot cu PDL, UDMR şi PPDD, aprobând astfel iniţiativa legislativă de măsurare gratuită a terenurilor de către stat a lui Roşca Stănescu. Legea a fost catalogată de PSD ca un act de frondă la adresa guvernului, cu atât mai mult cu cât senatorul PNL s-a declarat mândru de rezultat.

Ca urmare, Victor Ponta s-a prezentat la Crin Antonescu cu mapa declaraţiilor şi demersurilor parlamentare anti-Guvern a lui Roşca Stănescu, cerându-i excluderea pentru încălcarea protocolului USL. Decizia conducerii PNl a fost însă alta: delimitarea de opiniile anti-Ponta ale lui Roşca Stănescu, dar păstrarea sa în partid. Ca urmare, Ponta a proclamat oficial „cea mai maare criză a USL” de până acum, dând liberalilor un ultimatum: ori îl exclud pe Roşca Stănescu din PNL până luni, ori „ne despărţim”.

Privatizarea CFR Marfă, primul pas cu stângul

Miercuri, când teberele PNL şi PSD se învinuiau deja reciproc în scandalul SRS, Guvernul bifa primul eşec în privatizarea CFR Marfă, unul dintre angajamentele de care depinde încheierea actualului acord dintre România şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) precum şi un viitor program de finanţare.

Ministerul Transporturilor i-a respins pe cei trei potenţiali ofertanţi interesaţi de privatizarea CFR Marfă, o companie de stat cu pierderi de peste 47 de milioane de euro pe an. Este vorba despre americanii de la OmniTRAX, de Grup Feroviar Român (GFR) şi de Asocierea Transferoviar Grup (TFG) – Donau-Finanz GmbH & Co KG Austria,  respinşi pe motiv că nu întruneau condiţiile necasare. Condiţiile de precalificare fuseseră simplificate cu nouă zile înainte de termenul limită pentru depunerea ofertelor.

Procedura va fi reluată, cu modificarea caietului de sarcini. „Facem cât putem, facem fata cât mai frumoasă să o ia cineva, dar nu se înghesuie peţitorii la companii de stat”, a justificat premierul rateul, adăugând că nu poate fi coonsiderat un eşec al Guvernului.

Arieratele, reduse cu 50 de milioane în loc de 680 de milioane

O altă condiţie fără de care România nu poate spera la trecerea cu succes prin boardul FMI din iunie este reducerea nivelului arieratelor, datorii mai mari de 90 de zile, ale autorităţilor locale către firmele cu care şi-au făcut proiectele de investiţii – drumuri, apă-canal, reabilitarea şcolilor etc.

Cum Guvernul nu a reuşit, din ianuarie până la finalul lunii aprilie, să reducă arieratele decât până la nivelul de 750 de milioane de lei, deşi se angajase în faţa experţilor Fondului să ajungă la aproximativ 120 de milioane, a trecut la tăieri din pix. Printr-o ordonanţă de ungenţă, în ianuarie, a permis primăriilor şi Consiliilor Judeţene să se împrumute din Trezorerie pentru a le plăti. Cum măsura nu a avut efectul scontat, Guvernul a redefinit, printr-un alt act normativ, noţiunea de arierate, eliminând, practic, din stocul total, datoriile rămase restante care nu au avut o sursă de finanţare clară la începutul investiţiei.

În felul acesta, în raportările către FMI vor fi omise practic datorii de 350 de milioane de lei, aşa cum arată calculele vicepremierului Daniel Chiţoiu, prezentate gândul.

În plus, săptămâna aceasta, în plin scandal al USL legat de Roşca Stănescu, Guvernul a dat o nouă ordonanţă de urgenţă suplimentând cu încă 120 de milioane de lei din Trezorerie sumele din care primăriile se pot împrumuta pentru a-şi plăti datoriile către companii.

Până la acest moment, FMI nu a dat însă niciun semnal că ar accepta artificiile Guvernului Ponta la calculul arieratelor.

Avertismentul lui Mittal: Sidex se poate închide

Cel mai puternic avertisment dat în aceste zile este probabil cel al miliardarului indian Lakshmi Mittal, care le-a cerut vineri întâlniri atât premierului Victor Ponta, cât şi preşedintelui Traian Băsescu. Cu un preţ la energie electrică devenit neconvenabil pentru omul de afaceri care a preluat, în România, Combinatul Sidex Galaţi, dar şi siderurgia de la Roman, Hunedoara şi de la Iaşi, Mittal se declară nemulţumit de faptul că trebuie să plătească anual peste 50 de milioane de euro numai pentru certificatele verzi şi avertizează că se gândeşte la retragerea din Uniunea Europeană, implicit din România, dacă nu i se oferă un preţ mai mic.

Varianta închiderii Combinatului Sidex Galaţi – ipoteză neinfirmată de premierul Victor Ponta la televiziunea publică -, dar şi a unităţilor Mittal din Iaşi, Hunedoara sau Neamţ ar echivala nu doar cu pierderea unuia dintre cei mai mari consumatori de energie din România, ci mai ales cu pierderea a câteva mii de locuri de muncă, o lovitură de imagine grea pentru Guvern, suprapusă peste criza de la Oltchim şi Arpechim.

Decizii importante în acest sens s-ar putea lua, pe 22 mai, la Consiliul European la care Băsescu l-a mandatat pe Ponta să participe, mai multe state europene între care Germania susţinând ideea reducerii sau chiar tăierii subvenţiilor pentru energia verde. O consecinţă ar putea fi reducerea preţului la energie, preţ care include şi aceste certificate verzi. O alta ar fi însă nemulţumirea, mai ales în România, a investitorilor în energie verde – eoliene, microhidrocentrale, biomasă, fotovoltaice.

Capac peste greva de la Poştă

Într-o situaţie la limită se află şi Poşta Română, ai cărei angajaţi au protestat în această săptămână ameninţănd că nu le vor duce banii celor 3,7 milioane de pensionari plătiţi încă prin mandat poştal.

Nemulţumirea a vizat măsura anunţată de reducere a normelor de lucru, ceea cec s-ar traduce şi într-o diminuare a salariilor. Anul trecut, un salariat al Poştei a câştigat, în medie,1.653 de lei lunar, compania de stat având 31.500 de salariaţi. Greva începută la Bucureşti şi propagată în ţară a început luni şi s-a încheiat miercuri, după ce primul-ministru le-a transmis poştaşilor un ultimatum: „Poate punem toate pensiile pe card şi jumătate din angajaţi pleacă acasă”.

Greva poştaşilor a fost prima lovitură în imaginea Guvernului în această săptămână, cu atât mai mult cu cât mesajele miniştrilor Mariana Câmpeanu, Dan Nica şi Victor Ponta au fost mai degrabă de natură să agraveze conflictul. După trei zile, conducerea Poştei Române a încheiat o înţelegere cu sindicatul, conflictul nefiind însă dezamorsat. Acordul actual prevede ca decizia privind stabilirea noilor norme de lucru să se ia pe 21 mai într-o comisie specială, dar care să ţină cont de datele din teren de anul trecut şi nu de standardele stabilite la Bucureşti. Rezultatul este deocamddată incert, cu atât mai mult cu cât Victor Ponta a rezumat, situaţia de la Poşta Română astfel: „am preluat o companie în faliment”.

Scandalul numirii procurorilor, stins de „marea criză din USL”

În fine, o mutare aşteptată, dar expedietă din mers prin comparaţie cu reacţiile puternice pe care le-a stârnit la începutul lunii aprilie numai aducerea în discuţie a numelui lui Tiberiu Niţu, al Laurei Codruţa Kovesi şi al Alinei Bica pentru şefia Parchetului General, a DNA şi a DIICOT, a fost numirea acestora pe trei ani prin decretele semnate de preşedintele Băsescu.

Amplificarea conflictelor în USL a pus în plan secund parafaarea numirilor la vârful parchetelor, chair dacă mai multe nume din garnitura celor şase erau fie controversate – Alina Bica, Bogdan Licu, Georgiana Hosu -, fie de nedezlipit de prestaţia foarte stabă la interviurile în faţa CSM, cum este cazul procurorului General Tiberiu Niţu.

Ocupaţi cu declaraţiile belicoase în jurul cazului Sorin Roşca Stănescu, liderii USL, Victor Ponta şi Crin Antonescu, au ţinut agenda publică, mai multe zile, cu „cea mai gravă criză a USL” de la înfiinţare, avansând chiar, mai mult sau mai puţin voalat, riscul ruperii coaliţiei de guvernare.

Ocupaţi cu declaraţiile belicoase în jurul cazului Sorin Roşca Stănescu, liderii USL, Victor Ponta şi Crin Antonescu, au ţinut agenda publică, mai multe zile, cu „cea mai gravă criză a USL” de la înfiinţare, avansând chiar, mai mult sau mai puţin voalat, riscul ruperii coaliţiei de guvernare. În tot acest timp, au fost puse în umbră câteva importante evenimente economice şi sociale, mici bombe cu ceas pe termen lung pentru Guvern, de natură să afecteze atât imaginea publică a cabinetului Ponta, cât şi să pună sub semnul întrebării semnarea unui nou acord de tip preventiv cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.

Gândul a făcut topul celor mai importante cinci evenimente trecute cvasineobservate pe agenda publică a acestei săptămâni, cu efecte politice şi economice importante, însă:

1. Eşecul privatizării CFR Marfă;

2. Noile artificii ale Guvernului pentru a reduce, pe hârtie, arieratele autorităţilor locale, Executivul fiind încă foarte departe de nivelul de la care FMI acceptă să redeschidă subiectul unui nou acord de tip preventiv cu România

3. Ameninţarea cu retragerea a ArcelorMittal dacă Guvernul nu negociază un preţ mai mic la energie;

4. Protestele de la Poşta Română, înăbuşite pentru moment, dar fără soluţionatrea cererilor greviştilor;

5. Numirea controversată a noii garnituri de procurori la şefia Parchetului General, a DNA şi a DIICOT;

„Criza” care a luat faţa evenimentelor de top

Toate au fost puse în umbră de suspansul creat de Victor Ponta şi Crin Antonescu în jurul ruperii sau menţinerii USL, în condiţiile în care o ipotetică separare a PSD şi PNL ar echivala cu o nouă criză politică având consecinţe dificil de estimat.

Personaj principal în scandalul la vârf – Sorin Roşca Stănescu. Marţi, pe 14 mai, senatorii USL în frunte cu Sorin Roşca Stănescu demisionau în bloc din comisia de anchetă în cazul Bârsan, iniţiată de colegul lor, după dispute interne cu PSD-iştii. Conflictul din Senat izbucninse, în realitate, cu o zi înainte când tot PSD şi PC au avut surpriza răsturnării majorităţii la votul unui proiect de lege iniţiat tot de Sorin Roşca Stănescu. Liberalii au votat cot la cot cu PDL, UDMR şi PPDD, aprobând astfel iniţiativa legislativă de măsurare gratuită a terenurilor de către stat a lui Roşca Stănescu. Legea a fost catalogată de PSD ca un act de frondă la adresa guvernului, cu atât mai mult cu cât senatorul PNL s-a declarat mândru de rezultat.

Ca urmare, Victor Ponta s-a prezentat la Crin Antonescu cu mapa declaraţiilor şi demersurilor parlamentare anti-Guvern a lui Roşca Stănescu, cerându-i excluderea pentru încălcarea protocolului USL. Decizia conducerii PNl a fost însă alta: delimitarea de opiniile anti-Ponta ale lui Roşca Stănescu, dar păstrarea sa în partid. Ca urmare, Ponta a proclamat oficial „cea mai maare criză a USL” de până acum, dând liberalilor un ultimatum: ori îl exclud pe Roşca Stănescu din PNL până luni, ori „ne despărţim”.

Privatizarea CFR Marfă, primul pas cu stângul

Miercuri, când teberele PNL şi PSD se învinuiau deja reciproc în scandalul SRS, Guvernul bifa primul eşec în privatizarea CFR Marfă, unul dintre angajamentele de care depinde încheierea actualului acord dintre România şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) precum şi un viitor program de finanţare.

Ministerul Transporturilor i-a respins pe cei trei potenţiali ofertanţi interesaţi de privatizarea CFR Marfă, o companie de stat cu pierderi de peste 47 de milioane de euro pe an. Este vorba despre americanii de la OmniTRAX, de Grup Feroviar Român (GFR) şi de Asocierea Transferoviar Grup (TFG) – Donau-Finanz GmbH & Co KG Austria,  respinşi pe motiv că nu întruneau condiţiile necasare. Condiţiile de precalificare fuseseră simplificate cu nouă zile înainte de termenul limită pentru depunerea ofertelor.

Procedura va fi reluată, cu modificarea caietului de sarcini. „Facem cât putem, facem fata cât mai frumoasă să o ia cineva, dar nu se înghesuie peţitorii la companii de stat”, a justificat premierul rateul, adăugând că nu poate fi coonsiderat un eşec al Guvernului.

Arieratele, reduse cu 50 de milioane în loc de 680 de milioane

O altă condiţie fără de care România nu poate spera la trecerea cu succes prin boardul FMI din iunie este reducerea nivelului arieratelor, datorii mai mari de 90 de zile, ale autorităţilor locale către firmele cu care şi-au făcut proiectele de investiţii – drumuri, apă-canal, reabilitarea şcolilor etc.

Cum Guvernul nu a reuşit, din ianuarie până la finalul lunii aprilie, să reducă arieratele decât până la nivelul de 750 de milioane de lei, deşi se angajase în faţa experţilor Fondului să ajungă la aproximativ 120 de milioane, a trecut la tăieri din pix. Printr-o ordonanţă de ungenţă, în ianuarie, a permis primăriilor şi Consiliilor Judeţene să se împrumute din Trezorerie pentru a le plăti. Cum măsura nu a avut efectul scontat, Guvernul a redefinit, printr-un alt act normativ, noţiunea de arierate, eliminând, practic, din stocul total, datoriile rămase restante care nu au avut o sursă de finanţare clară la începutul investiţiei.

În felul acesta, în raportările către FMI vor fi omise practic datorii de 350 de milioane de lei, aşa cum arată calculele vicepremierului Daniel Chiţoiu, prezentate gândul.

În plus, săptămâna aceasta, în plin scandal al USL legat de Roşca Stănescu, Guvernul a dat o nouă ordonanţă de urgenţă suplimentând cu încă 120 de milioane de lei din Trezorerie sumele din care primăriile se pot împrumuta pentru a-şi plăti datoriile către companii.

Până la acest moment, FMI nu a dat însă niciun semnal că ar accepta artificiile Guvernului Ponta la calculul arieratelor.

Avertismentul lui Mittal: Sidex se poate închide

Cel mai puternic avertisment dat în aceste zile este probabil cel al miliardarului indian Lakshmi Mittal, care le-a cerut vineri întâlniri atât premierului Victor Ponta, cât şi preşedintelui Traian Băsescu. Cu un preţ la energie electrică devenit neconvenabil pentru omul de afaceri care a preluat, în România, Combinatul Sidex Galaţi, dar şi siderurgia de la Roman, Hunedoara şi de la Iaşi, Mittal se declară nemulţumit de faptul că trebuie să plătească anual peste 50 de milioane de euro numai pentru certificatele verzi şi avertizează că se gândeşte la retragerea din Uniunea Europeană, implicit din România, dacă nu i se oferă un preţ mai mic.

Varianta închiderii Combinatului Sidex Galaţi – ipoteză neinfirmată de premierul Victor Ponta la televiziunea publică -, dar şi a unităţilor Mittal din Iaşi, Hunedoara sau Neamţ ar echivala nu doar cu pierderea unuia dintre cei mai mari consumatori de energie din România, ci mai ales cu pierderea a câteva mii de locuri de muncă, o lovitură de imagine grea pentru Guvern, suprapusă peste criza de la Oltchim şi Arpechim.

Decizii importante în acest sens s-ar putea lua, pe 22 mai, la Consiliul European la care Băsescu l-a mandatat pe Ponta să participe, mai multe state europene între care Germania susţinând ideea reducerii sau chiar tăierii subvenţiilor pentru energia verde. O consecinţă ar putea fi reducerea preţului la energie, preţ care include şi aceste certificate verzi. O alta ar fi însă nemulţumirea, mai ales în România, a investitorilor în energie verde – eoliene, microhidrocentrale, biomasă, fotovoltaice.

Capac peste greva de la Poştă

Într-o situaţie la limită se află şi Poşta Română, ai cărei angajaţi au protestat în această săptămână ameninţănd că nu le vor duce banii celor 3,7 milioane de pensionari plătiţi încă prin mandat poştal.

Nemulţumirea a vizat măsura anunţată de reducere a normelor de lucru, ceea cec s-ar traduce şi într-o diminuare a salariilor. Anul trecut, un salariat al Poştei a câştigat, în medie,1.653 de lei lunar, compania de stat având 31.500 de salariaţi. Greva începută la Bucureşti şi propagată în ţară a început luni şi s-a încheiat miercuri, după ce primul-ministru le-a transmis poştaşilor un ultimatum: „Poate punem toate pensiile pe card şi jumătate din angajaţi pleacă acasă”.

Greva poştaşilor a fost prima lovitură în imaginea Guvernului în această săptămână, cu atât mai mult cu cât mesajele miniştrilor Mariana Câmpeanu, Dan Nica şi Victor Ponta au fost mai degrabă de natură să agraveze conflictul. După trei zile, conducerea Poştei Române a încheiat o înţelegere cu sindicatul, conflictul nefiind însă dezamorsat. Acordul actual prevede ca decizia privind stabilirea noilor norme de lucru să se ia pe 21 mai într-o comisie specială, dar care să ţină cont de datele din teren de anul trecut şi nu de standardele stabilite la Bucureşti. Rezultatul este deocamddată incert, cu atât mai mult cu cât Victor Ponta a rezumat, situaţia de la Poşta Română astfel: „am preluat o companie în faliment”.

Scandalul numirii procurorilor, stins de „marea criză din USL”

În fine, o mutare aşteptată, dar expedietă din mers prin comparaţie cu reacţiile puternice pe care le-a stârnit la începutul lunii aprilie numai aducerea în discuţie a numelui lui Tiberiu Niţu, al Laurei Codruţa Kovesi şi al Alinei Bica pentru şefia Parchetului General, a DNA şi a DIICOT, a fost numirea acestora pe trei ani prin decretele semnate de preşedintele Băsescu. 

Amplificarea conflictelor în USL a pus în plan secund parafaarea numirilor la vârful parchetelor, chair dacă mai multe nume din garnitura celor şase erau fie controversate – Alina Bica, Bogdan Licu, Georgiana Hosu -, fie de nedezlipit de prestaţia foarte stabă la interviurile în faţa CSM, cum este cazul procurorului General Tiberiu Niţu.