Palatul, care astazi adaposteste muzeul memorial “Al. I. Cuza”, a fost construit in primul deceniu al secolului al XIX-lea, de vistiernicul Sandulache Sturdza, care a comandat arhitectului vienez Johan Freiwald ridicarea unei luxoase resedinte pe locul vechii case boieresti a stramosilor sai.
Stilul initial a fost cel neoclasic, pastrat de capela resedintei, stil care se impusese cu predilectie in arhitectura civila din Moldova acelor timpuri. In anul 1847, logofatul Costache Sturdza “preface casa de la Ruginoasa dupa arhitectura stilului gotic”, angajand pentru aceasta pe arhitectul Johan Brandel. Lucrarile au fost finalizate in 1855. Cladirea, care pastreaza si astazi caracteristicile stilului neogotic, inspirat de romantismul german, este de forma patrata, cu un etaj, fiecare din cele patru fatade avand aceleasi elemente: peroane largi, balcoane sprijinite pe lespezi de piatra. Asemanarea frapanta cu palatul de la Miclauseni, jud. Iasi, nu este intamplatoare, acesta fiind construit de o alta ramura a familiei Sturdza.
Tot Sturdzestii au fost cei care au construit biserica din apropierea castelului si zidul de incinta cu bastioane in stil gotic. Potrivit cu moda apuseana, a fost adus la Ruginoasa un gradinar neamt, Mehler, care s-a ocupat de amenajarea unui frumos parc cu alei largi si vegetatie exotica. In aprilie 1857 palatul, abandonat si amenintat de ruina, precum si mosia Ruginoasei, cu 8000 ha, au fost ipotecate de Alexandru Sturdza la Banca Nationala a Moldovei, pentru suma de 60 000 de galbeni. Ratele nu au putut fi achitate la timp astfel ca proprietatea a fost scoasa la licitatie si cumparata, in anul 1862, de catre Al. I. Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Zilele de Pasti ale anului 1864 au fost petrecute de familia domnitoare, inconjurata de prieteni, la Ruginoasa
Distrus in timpul celui de-al doilea razboi mondial, palatul si a recapatat stralucirea arhitecturala si farmecul specific dupa anul 1978, cand a fost restaurat. In anul 1982, aici s-a deschis muzeul memorial “Al. I. Cuza”, conform mijloacelor specifice perioadei.
In spatele palatului, intr-un loc mai retras, vistiernicul Sandu Sturdza a zidit, la 1811, in stil neoclasic, biserica ce servea de capela a curtii, avand la intrare coloane cu capiteluri ionice. In interior nu se mai pastreaza din pictura originala decat cei patru evanghelisti, zugraviti pe pandantivii de la baza turlei. In pronaos, pe partea dreapta, se afla cripta familiei Sturdza. Deasupra ei se gaseste, astazi, o racla din lemn in care sunt osemintele celor doi copii ai familiei Cuza, Dimitrie (care s-a sinucis chiar la Ruginoasa) si Alexandru (mort in Spania, in timpul calatoriei de nunta).
Dupa cum se stie, domnitorul Al. I. Cuza a murit in exil, la Heidelberg, in Germania, pe cand locuia la hotel Europa (1873). Potrivit unor marturii, ultima sa dorinta a fost aceea de a fi inmormantat la Ruginoasa, acolo unde isi regasise, pentru scurta vreme, liniste sufleteasca, alaturi de doamna Elena. Trupul neinsufletit al domnitorului a fost adus si inmormantat la Ruginoasa, langa biserica. In 1907, cu ocazia ultimei sale vizite la Ruginoasa, doamna Elena a mutat osemintele intr-o cripta special amenajata, in biserica. Piatra de mormant originala, din marmura alba, de Carrara, a fost depusa si ea in capela. In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, Ruginoasa a avut nesansa de a se afla chiar pe linia frontului, fiind expusa la mari distrugeri. Pentru a evita o profanare a mormantului lui Cuza Voda, osemintele sale au fost evacuate la Curtea de Arges. Dupa razboi, deoarece biserica de la Ruginoasa a fost grav avariata, osemintele domnitorului au fost depuse la biserica Trei Ierarhi din Iasi, unde se afla si astazi.
Amenajare si remodelare functionala 2012-2013
In noua amenajare, Palatul de la Ruginoasa vine sa reintregeasca reteaua muzeala romaneasca cu unul dintre cele mai atractive obiective.
Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza”, inchis pentru public la finele anului 2008, pentru lucrari de consolidare finalizate in 2010, se afla astazi la finalul unei noi etape de redefinire tematica. Aceasta etapa s-a impus firesc avand in vedere faptul ca muzeele – cladiri de patrimoniu nu trebuie sa ramana pentru generatiile viitoare doar depozitarele unor colectii de obiecte, ci trebuie sa demonstreze ca detin puternice argumente cu care un popor isi apara originea, individualitatea, traditiile si valorile transmise de la inaintasi. Importanta acestei cladiri – monument istoric, este indiscutabila in economia zonei sub aspectul promovarii turistice, a dezvoltarii durabile, a integrarii si asimilarii valorilor europene.
Urmand un amplu si minutios proces de redefinire tematica a expozitiei permanente si reamenajare a spatiului expozitional, Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa revine in circuitul muzeal national, mai viu ca niciodata.
Palatul, care astazi adaposteste muzeul memorial “Al. I. Cuza”, a fost construit in primul deceniu al secolului al XIX-lea, de vistiernicul Sandulache Sturdza, care a comandat arhitectului vienez Johan Freiwald ridicarea unei luxoase resedinte pe locul vechii case boieresti a stramosilor sai.
Palatul, care astazi adaposteste muzeul memorial “Al. I. Cuza”, a fost construit in primul deceniu al secolului al XIX-lea, de vistiernicul Sandulache Sturdza, care a comandat arhitectului vienez Johan Freiwald ridicarea unei luxoase resedinte pe locul vechii case boieresti a stramosilor sai.
Stilul initial a fost cel neoclasic, pastrat de capela resedintei, stil care se impusese cu predilectie in arhitectura civila din Moldova acelor timpuri. In anul 1847, logofatul Costache Sturdza “preface casa de la Ruginoasa dupa arhitectura stilului gotic”, angajand pentru aceasta pe arhitectul Johan Brandel. Lucrarile au fost finalizate in 1855. Cladirea, care pastreaza si astazi caracteristicile stilului neogotic, inspirat de romantismul german, este de forma patrata, cu un etaj, fiecare din cele patru fatade avand aceleasi elemente: peroane largi, balcoane sprijinite pe lespezi de piatra. Asemanarea frapanta cu palatul de la Miclauseni, jud. Iasi, nu este intamplatoare, acesta fiind construit de o alta ramura a familiei Sturdza.
Tot Sturdzestii au fost cei care au construit biserica din apropierea castelului si zidul de incinta cu bastioane in stil gotic. Potrivit cu moda apuseana, a fost adus la Ruginoasa un gradinar neamt, Mehler, care s-a ocupat de amenajarea unui frumos parc cu alei largi si vegetatie exotica. In aprilie 1857 palatul, abandonat si amenintat de ruina, precum si mosia Ruginoasei, cu 8000 ha, au fost ipotecate de Alexandru Sturdza la Banca Nationala a Moldovei, pentru suma de 60 000 de galbeni. Ratele nu au putut fi achitate la timp astfel ca proprietatea a fost scoasa la licitatie si cumparata, in anul 1862, de catre Al. I. Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Zilele de Pasti ale anului 1864 au fost petrecute de familia domnitoare, inconjurata de prieteni, la Ruginoasa
Distrus in timpul celui de-al doilea razboi mondial, palatul si a recapatat stralucirea arhitecturala si farmecul specific dupa anul 1978, cand a fost restaurat. In anul 1982, aici s-a deschis muzeul memorial “Al. I. Cuza”, conform mijloacelor specifice perioadei.
In spatele palatului, intr-un loc mai retras, vistiernicul Sandu Sturdza a zidit, la 1811, in stil neoclasic, biserica ce servea de capela a curtii, avand la intrare coloane cu capiteluri ionice. In interior nu se mai pastreaza din pictura originala decat cei patru evanghelisti, zugraviti pe pandantivii de la baza turlei. In pronaos, pe partea dreapta, se afla cripta familiei Sturdza. Deasupra ei se gaseste, astazi, o racla din lemn in care sunt osemintele celor doi copii ai familiei Cuza, Dimitrie (care s-a sinucis chiar la Ruginoasa) si Alexandru (mort in Spania, in timpul calatoriei de nunta).
Dupa cum se stie, domnitorul Al. I. Cuza a murit in exil, la Heidelberg, in Germania, pe cand locuia la hotel Europa (1873). Potrivit unor marturii, ultima sa dorinta a fost aceea de a fi inmormantat la Ruginoasa, acolo unde isi regasise, pentru scurta vreme, liniste sufleteasca, alaturi de doamna Elena. Trupul neinsufletit al domnitorului a fost adus si inmormantat la Ruginoasa, langa biserica. In 1907, cu ocazia ultimei sale vizite la Ruginoasa, doamna Elena a mutat osemintele intr-o cripta special amenajata, in biserica. Piatra de mormant originala, din marmura alba, de Carrara, a fost depusa si ea in capela. In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, Ruginoasa a avut nesansa de a se afla chiar pe linia frontului, fiind expusa la mari distrugeri. Pentru a evita o profanare a mormantului lui Cuza Voda, osemintele sale au fost evacuate la Curtea de Arges. Dupa razboi, deoarece biserica de la Ruginoasa a fost grav avariata, osemintele domnitorului au fost depuse la biserica Trei Ierarhi din Iasi, unde se afla si astazi.
Amenajare si remodelare functionala 2012-2013
In noua amenajare, Palatul de la Ruginoasa vine sa reintregeasca reteaua muzeala romaneasca cu unul dintre cele mai atractive obiective.
Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza”, inchis pentru public la finele anului 2008, pentru lucrari de consolidare finalizate in 2010, se afla astazi la finalul unei noi etape de redefinire tematica. Aceasta etapa s-a impus firesc avand in vedere faptul ca muzeele – cladiri de patrimoniu nu trebuie sa ramana pentru generatiile viitoare doar depozitarele unor colectii de obiecte, ci trebuie sa demonstreze ca detin puternice argumente cu care un popor isi apara originea, individualitatea, traditiile si valorile transmise de la inaintasi. Importanta acestei cladiri – monument istoric, este indiscutabila in economia zonei sub aspectul promovarii turistice, a dezvoltarii durabile, a integrarii si asimilarii valorilor europene.
Urmand un amplu si minutios proces de redefinire tematica a expozitiei permanente si reamenajare a spatiului expozitional, Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa revine in circuitul muzeal national, mai viu ca niciodata.
