In fiecare zi merge la serviciu fara sa se gandeasca o clipa la pericol si incearca sa-si faca meseria cu implicare si responsabilitate. Simona a trecut de 40 de ani si de peste 16 ani este in mijlocul persoanelor seropozitive. Este asistenta sefa a Centrului Regional HIV din Iasi, unde este in contact permanent cu adulti si copii diagnosticati cu HIV.
Nu s-a putut abtine atunci cand i-a venit in minte cel mai emotionant moment. A izbucnit in plans si a marturisit cat de cumplite sunt situatiile in care se simte neputincioasa si vede cum sub ochii ei se sting pacienti din viata. Un copilas de doar cativa ani i-a ramas si acum in minte. A luat-o de mana si a implorat-o sa faca ceva pentru a-l scapa de moarte.
„M-a luat de mana si m-a implorat sa fac ceva, pentru ca simte dureri foarte mari. M-a strans foarte tare de degete, s-a uitat in ochii mei si mi-a spus sa nu-l las sa moara. Nu aveam ce face… Stiam foarte bine ca nu se mai poate face nimic. Am inceput sa lucrez cu persoane infectate cu HIV in 1998. In acei ani SANEPID-ul a facut un screening in casele de copii si au fost descoperite foarte multe cazuri. Multi copii au fost nenorociti in spitale, unde trebuiau sa se trateze. S-a vehiculat infectarea prin transfuzii de sange si vaccinari cu ace de seringi refolosite. Atunci nu aveam unde sa caut informatii si totusi, cu inca trei fete, am decis sa lucram in mijlocul lor. Era o frica constanta in sufletul meu, dar nu am aratat acest lucru. Epidemiologul ne-a instruit si anual faceam mai multe analize. Cand veneau biletele cu rezultatele, ma rugam sa trec cu bine si sa ma intorc sanatoasa la familia mea”, a povestit Simona.
Nu a plecat in Anglia si a ramas in mijlocul lor
Chiar daca ocupa postul de asistenta sefa, Simona recunoaste ca cei care imbraca halatele albe inca fac greseli grave in privinta pacientilor cu HIV. Sunt asistente care nu stiu ce inseamna confidentialitatea. „Mi-a spus un pacient ca asteptand pentru a intra in cabinetul unui medic, alaturi de alte persoane, a fost strigat de asistenta «sa vina domnul cu HIV». Nu e normal acest lucru. Aceste persoane sunt obligate sa ia tratament toata viata. Pentru ei toata viata nu insemna ca se gandesc cum vor imbatrani alaturi de nepoti”, a mai spus Simona.
Colega ei de breasla a luat decizia de a pleca in Anglia. A ajuns sa cunoasca o alta fata a unui sistem medical si alte satisfactii financiare. Inca de cand era in mijlocul copiilor de la Hospice Guliver, a inceput sa simta teama de a nu fi infectata. Au fost cazuri in care a fost stropita cu sange sau pacienti care, cu un gest gresit, puteau sa o imbolnaveasca atunci cand punea perfuzii. Simona a fost martora si a unui alt moment emotionant. O mama infectata cu HIV a dat nastere unui bebelus seropozitiv. Nimeni nu stie daca a pastrat secretul fata de medici sau nu stia nici macar ea ca are HIV. A nascut si a fugit din spital, abandonandu-si copilul in maternitate.
„Nu am dreptul sa divulg dignosticul”
Un medic a facut un gest crestinesc si l-a botezat. Acum are 3 ani si s-a obisnuit sa inghita zilnic mai multe pastile. „Tot timpul am putea sta langa o persoana infectata cu HIV, in autobuz, la piata, la locul de munca sau in grupul de prieteni. Imi place sa spun ca sunt oameni mai speciali… cu care trebuie sa te porti cu manusi. Este nevoie sa ne protejam, dar nu trebuie izolati. Sunt pacienti care traiesc o drama. Sunt persoane care m-au rugat sa nu le spun partenerilor de viata ca sunt infectati. Nu am dreptul sa divulg diagnosticul, dar nici asta nu e o solutie. Sunt si persoane care refuza actele medicale pe care este scris diagnosticul, de teama sa nu le gaseasca rudele”, a mai precizat asistenta sefa a Centrului Regional HIV din Iasi. Simona este doar un exemplu dintre oamenii care traiesc fiecare drama a celor infectati cu HIV. Personalul medical depune toate eforturile posibile, dar toti cei implicati sunt cu mainile legate din cauza procedurilor birocratice. Cei de la Ministerul Sanatatii cunosc situatia critica a pacientilor infectati cu HIV din judetul Iasi.
Iesenii infectati cu HIV, fara raspuns de la ministrul Sanatatii
In Centrul Regional HIV din Iasi tratamentul pentru pacienti s-a epuizat. Pacientii suna zilnic sa intrebe cand le vin pastilele. Sunt rugati sa revina a doua zi. Banii lipsesc, iar comenzile catre producatori nu se pot face. Ministrul Sanatatii a lasat iesenii sa astepte, pentru ca au aparut intarzieri de la Ministerul Finantelor, privind bugetul. Cei infectati cu HIV nu au timp sa astepte, iar intreruperile de tratament pot avea efecte grave. Asociatiile pacientilor trag semnale de alarma, dar raspunsul inca intarzie.
„Cunoastem situatia judetului Iasi. Nu este singurul judet care are aceasta problema, dar acolo este cel mai grav. Am purtat un dialog cu ministrul Sanatatii si speram ca saptamana viitoare, medicamentele sa ajunga in spitalele din Iasi. Este o situatie paradoxala. Neintelegerile si intarzierile pleaca de la Ministerul Finantelor, unde se face distribuirea bugetului. Rugam medicii ieseni sa gaseasca solutii, sa se imprumute de medicamente si sa faca comenzile cat mai repede atunci cand primesc banii”, a precizat Iulian Petre, director executiv la Uniunea Nationala a Organizatiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA. In evidenta centrului sunt 1.400 de persoane infectate cu HIV din toata regiunea Moldovei si 265 pacienti din judetul Iasi, care au aflat ca nu mai sunt medicamente. Managerul Spitalului de Boli Infectioase Iasi a facut toate eforturile pentru a impiedica aceasta situatie, a sesizat Directia de Sanatate Publica Iasi (DSP) si a discutat cu reprezentantii Ministerului Sanatatii. Se asteapta un raspuns care sa-i permita sa faca comanda de medicamentele vitale pacientilor cu HIV.
bzi.ro
