Sindromul capului care explodeaza este o afectiune mai raspandita decat se credea: un studiu recent sugereaza ca aproximativ 10% dintre persoane ar suferi la un moment dat de aceasta tulburare, care poate afecta grav calitatea vietii.
Persoanele care sufera de sindromul capului care explodeaza (EHS – exploding head syndrome) aud zgomote puternice atunci cand sunt gata sa adoarma sau atunci cand se trezesc din somn. Zgomotele pot semana cu cele produse de explozii sau focuri de artificii, de usi trantite sau impuscaturi, cu un vuiet puternic, tipete, tunete sau trasnete; apar brusc si dureaza cateva secunde.
Inainte de a auzi sunetele, 10% dintre persoanele afectate pot prezenta si unele simptome vizuale; de pilda, vad fulgere sau explozii de lumina. Acestea amintesc de cele prezente in timpul „aurei” care precede uneori crizele de migrena, dar, spre deosebire de migrena, aceste imagini luminoase dureaza foarte putin – de obicei e vorba despre o singura fulgerare luminoasa, explica dr. Nicholas Silver, neurolog la Walton Centre NHS Foundation, din Liverpool.
EHS poate provoca, de asemene, o usoara durere de cap si o senzatie de caldura, precum si o „zvacnire” a membrelor.
Unele persoane au un singur asemenea „atac” in toata existenta lor; altele au asemenea crize de panp la 7 ori pe noapte. Uneori crizele apar timp de cateva saptamani sau luni si apoi dispar, alteori apar aproape zilnic, timp de ani de zile.
Desi nu este o boala grava in sine, EHS poate provoca tulburari serioase: probleme de somn, tahicardie temporara (cresterea ritmului cardiac) si palpitatii.
Pe termene lung, poate determina atacuri de panica, anxietate si depresie, deoarece adesea pacientii se sperie si interpreteaza simptomele drept semne ale unor probleme mai grave, cum ar fi un atac vascular cerebral.
Unii pacienti ajung sa evite somnul, ceea ce afecteaza serios sanatatea pe termen lung.
Se credea ca acest sindrom este foarte rar, dar un studiu publicat recent in jurnalul Sleep Medicine Reviews sugereaza ca EHS poate afecta aproximativ o persoana din zece, la un moment dat in cursul vietii.
Cauzele sale nu sunt bine cunoscute.
Una dintre teorii este ca EHS s-ar datora unor probleme ale urechii, ce modifica presiunea aerului in urechea medie, creand falsa senzatie a unor sunete.
EHS ar putea fi legat si de renuntarea brusca la unele medicamente precum benzodiazepinele (prescrise pentru anxietate sau probleme de somn) sau unele antidepresive din clasa inhibitorilor recaptarii selective a serotoninei.
Totusi, dr. Brian Sharpless, profesor de psihologie la Washington State University, crede ca explicatia cea mai probabila ar fi o tulburare momentana de functionare a neuronilor din creier, in momentul trecerii bruste de la starea de veghe la cea de somn.
Este o tulburare nepericuloasa, spun medicii, dar, fiind putin cunoscuta, este adesea diagnosticata gresit, diagnosticele putand varia de la epilepsie la migrena si de de la cosmaruri la tulburarea de stres post-traumatic.
Dar nu este grava, atata timp cat oamenii nu incep sa sufere de anxietate imaginandu-si ca au ceva serios si nu incep sa evite sa doarma.
Majoritatea pacietilor au nevoie doar sa li se dea asigurari ca nu e nimic grav si sfaturi simple, precum evitarea bauturilor cu cafeina inainte de culcare, spune dr. Silver.
In cazuri mai dificile, la pacienti care au frecvent simptome de EHS, existpa unele medicamente care s-au dovedit eficiente (precum unele antidepresive si anticonvulsivante) desi mecanimsul lor de actiune nu este prea clar. (sursa: descopera.ro)
