România a obţinut la Bruxelles un buget cu 18% mai mare pentru exerciţiul financiar 2014-2020, respectiv 39,8 miliarde de euro, fiind unul dintre puţinele state cu o creştere bugetară, a anunţat vineri preşedintele Traian Băsescu, prezent la negocierile liderilor europeni, discuţii ce au durat mai bine de 24 de ore.
„Realitatea este aceea că România a obţinut cea mai mare creştere procentuală a bugetului, fiind una din puţinele ţări care are creştere bugetară în acest exerciţiu bugetar al Uniunii. Creşterea este de 18%”, a precizat preşedintele.
O facilitate importantă acceptată de liderii europeni este TVA eligibilă.
„Una dintre cele mai importate facilităţi este aceea că TVA-ul este eligibil. Cu cât România va da un TVA mai mare cu atât va aduce mai mult din banii europeni la bugetul de stat. TVA-ul este deductibil ceea ce este o facilitate extraordinară pentru instituţiile centrale şi locale dar şi pentru agenţii economici”, a spus Băsescu, adăugând că potrivit calculelor realizate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) măsura ar aduce la bugetul de stat circa două miliarde de euro în perioada 2014-2020.
„Negocierile s-au finalizat cu o cofinanţare de 85% pentru fondurile de coeziune ceea ce slăbeşte foarte mult presiunea pe bugetul de stat. Prefinanţarea iniţial propusă de 2% s-a acceptat a fi 3% din valoarea proiectelor pentru statele membre şi 4% pentru statele care în 2010 s-au aflat într-un acord de asistenţă financiară cu Uniunea Europeană sau Fondul Monetar Internaţional. România se încadrează la prefinanţare de 4%. Cofinanţarea pentru dezvoltarea rurală a rămas 75% din partea Uniunii şi 25% finanţare autohtonă. Prefinanţarea pentru dezvoltarea rurală este tot 4%, ca şi la fondurile de coeziune. Şi la coeziune şi la dezvoltare rurală pentru ţările care se vor afla într-un program de asistenţă cu UE şi FMI sau numai cu una din cele 2 se asigură un top-up de 10%, ceea ce înseamnă că la coeziune se mai adaugă 10%, deci ajunge la 95%, iar la dezvoltare rurală se ajunge la 85%, repet în situaţia în care există un acord”, a explicat preşedintele.
Totodată, în urma negocierilor, liderii europeni au decis să majoreze perioada de timp în care pot fi cheltuiţi banii alocaţi de Uniune, de la „n+2”, la „n+3”, măsură ce va fi aplicată şi în actualul exerciţiu bugetar. Preşedintele a precizat că România ar putea câştiga astfel cel puţin 4 miliarde de euro care ar putea fi salvate de la dezangajare pe exerciţiul 2007-2013 prin concesiile făcute de Consiliul European şi CE, notează Mediafax.
„Sumele pot fi cheltuite în 10 ani. Pentru România diminuează la maxim riscul de neutilizare a banilor alocaţi de UE. Deci «n plus 3», şapte plus trei. Obiectivul a fost să maximizăm şansele de a utiliza toţi banii alocaţi pentru 2007-2013 prin acest «n plus 3». Veţi vedea că la Comisie încă nu s-a decis dacă este necesară şi modificarea regulamentului. Dar asigurator s-a prevăzut şi eventualitatea modificării regulamentului în condiţiile în care Consiliul a îndrumat Comisia să găsească soluţii de limitare a riscului de dezangajare”, a precizat Băsescu.
România a obţinut la Bruxelles un buget cu 18% mai mare pentru exerciţiul financiar 2014-2020, respectiv 39,8 miliarde de euro, fiind unul dintre puţinele state cu o creştere bugetară
România a obţinut la Bruxelles un buget cu 18% mai mare pentru exerciţiul financiar 2014-2020, respectiv 39,8 miliarde de euro, fiind unul dintre puţinele state cu o creştere bugetară, a anunţat vineri preşedintele Traian Băsescu, prezent la negocierile liderilor europeni, discuţii ce au durat mai bine de 24 de ore.
„Realitatea este aceea că România a obţinut cea mai mare creştere procentuală a bugetului, fiind una din puţinele ţări care are creştere bugetară în acest exerciţiu bugetar al Uniunii. Creşterea este de 18%”, a precizat preşedintele.
O facilitate importantă acceptată de liderii europeni este TVA-ul eligibil.
„Una dintre cele mai importate facilităţi este aceea că TVA-ul este eligibil. Cu cât România va da un TVA mai mare cu atât va aduce mai mult din banii europeni la bugetul de stat. TVA-ul este deductibil ceea ce este o facilitate extraordinară pentru instituţiile centrale şi locale dar şi pentru agenţii economici”, a spus Băsescu, adăugând că potrivit calculelor realizate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) măsura ar aduce la bugetul de stat circa două miliarde de euro în perioada 2014-2020.
„Negocierile s-au finalizat cu o cofinanţare de 85% pentru fondurile de coeziune ceea ce slăbeşte foarte mult presiunea pe bugetul de stat. Prefinanţarea iniţial propusă de 2% s-a acceptat a fi 3% din valoarea proiectelor pentru statele membre şi 4% pentru statele care în 2010 s-au aflat într-un acord de asistenţă financiară cu Uniunea Europeană sau Fondul Monetar Internaţional. România se încadrează la prefinanţare de 4%. Cofinanţarea pentru dezvoltarea rurală a rămas 75% din partea Uniunii şi 25% finanţare autohtonă. Prefinanţarea pentru dezvoltarea rurală este tot 4%, ca şi la fondurile de coeziune. Şi la coeziune şi la dezvoltare rurală pentru ţările care se vor afla într-un program de asistenţă cu UE şi FMI sau numai cu una din cele 2 se asigură un top-up de 10%, ceea ce înseamnă că la coeziune se mai adaugă 10%, deci ajunge la 95%, iar la dezvoltare rurală se ajunge la 85%, repet în situaţia în care există un acord”, a explicat preşedintele.
Totodată, în urma negocierilor, liderii europeni au decis să majoreze perioada de timp în care pot fi cheltuiţi banii alocaţi de Uniune, de la „n+2”, la „n+3”, măsură ce va fi aplicată şi în actualul exerciţiu bugetar. Preşedintele a precizat că România ar putea câştiga astfel cel puţin 4 miliarde de euro care ar putea fi salvate de la dezangajare pe exerciţiul 2007-2013 prin concesiile făcute de Consiliul European şi CE, notează Mediafax.
„Sumele pot fi cheltuite în 10 ani. Pentru România diminuează la maxim riscul de neutilizare a banilor alocaţi de UE. Deci «n plus 3», şapte plus trei. Obiectivul a fost să maximizăm şansele de a utiliza toţi banii alocaţi pentru 2007-2013 prin acest «n plus 3». Veţi vedea că la Comisie încă nu s-a decis dacă este necesară şi modificarea regulamentului. Dar asigurator s-a prevăzut şi eventualitatea modificării regulamentului în condiţiile în care Consiliul a îndrumat Comisia să găsească soluţii de limitare a riscului de dezangajare”, a precizat Băsescu.
