Veche de doua secole, una dintre cladirile simbolice pentru comunitatea evreiasca, respectiv Sinagoga Mare din orasul Hârlau, a intrat intr-un amplu proces de reabilitare.
Chiar in aceasta perioada, lacasul de cult are parte de lucrari importante ce vizeaza refacerea structurii exterioare, dar si a celei interioare. Proiectul este derulat la nivel national si insumeaza cateva sute de mii de lei. Localizata pe strada Musatinilor nr. 5, Sinagoga a fost construita în perioada 1814-1815. „Dupa traditie, primii evrei s-au stabilit la Hârlau înca din vremea lui Stefan cel Mare (1457 – 1504).
La Curtea domneasca de la Suceava era un medic evreu, Smil din Hârlau, care îl trata de guta. La începutul secolului al XVIII-lea, domnitorii Moldovei au acordat înlesniri de taxe unor meseriasi evrei care au sosit la Hârlau din Galitia si Podolia. Unul dintre ei era si bijutierul domnitorului Grigore al II-lea Ghica (1735 – 1739). De asemenea, domnitorul Grigore Callimachi a acordat unui evreu, printr-un hrisov din 30 martie 1768, o licenta de a construi o fabrica de sticla si o fabrica de hârtie cu 60 de angajati, scutind de taxe pe trei meseriasi de etnie evreiasca. El le-a permis evreilor din Hârlau sa-si construiasca o casa de rugaciune si o baie rituala. În 1829, Divanul Moldovei a informat ca evreii din Hârlau, nascuti în tara, sunt scutiti de obligatia de a furniza alimente armatei, dar trebuie sa livreze alcool trupelor”, se arata in documentele istorice. De reamintit ca, in urma cu un secol, principala ocupatie a evreilor din Hârlau era negustoria, dar existau si meseriasi precum cizmari, croitori sau potcovari. Ca urmare a dezvoltarii comertului, comunitatea evreiasca din aceasta asezare urbana a crescut numeric.
COMENTARII (SCRIE PRIMUL COMENTARIU)