Peste 300 de români aşteaptă să primească un ficat nou, susţin specialiştii. Cu toate acestea, de la începutul anului şi până în prezent au fost efectuate 78 de transplanturi hepatice, un număr record la nivelul Uniunii Europene. Totuşi, o nouă descoperire făcută de cercetători, care au dezvoltat un ţesut hepatic uman din celule stem, sporeşte şansele pacienţilor aflaţi pe lista de aşteptare. Descoperirea a fost făcută de cercetătorii japonezi.
„Această informaţie arată cât de importante sunt celulele stem pentru viitorul medicinei, în general, şi al medicinei regenerative, în particular. Sperăm că românii înţeleg acest lucru, atât cei cu probleme de sănătate, cât şi cei care sunt conştienţi de importanţa menţinerii sănătăţii”, a declarat Tudor Panu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor Acreditate de Celule Stem (ARBACS). Potrivit medicului, cu ajutorul acestui gen de studii se vor putea găsi alternative viabile care să înlocuiască transplanturile de organe. Totodată, ar putea ajuta şi la testarea medicamentelor noi din piaţă. „Reacţiile unui organ uman la medicamente sunt mult mai demne de încredere în ceea ce priveşte asemenea teste, decât organul unui animal de laborator”, a adăugat preşedintele ARBACS. Acesta a mai explicat că, în prezent, există peste 100.000 de oameni în întreaga lume care au nevoie de transplanturi de organe. Finanţare insuficientă pentru transplanturi În România, numărul de transplanturi a crescut, urmare a faptului că medicii implicaţi în activitatea de transplant au reuşit să convingă familiile persoanelor aflate în moarte cerebrală să doneze organele funcţionale. „La începutul anului nici noi nu am bănuit că vom avea un număr atât de mare de donatori care vor exista în 2013”, a declarat profesorul Irinel Popescu, şeful Centrului de Transplant Hepatic Fundeni, citat de Agerpres. Banii alocaţi de Ministerul Sănătăţii s-au terminat mai repede, aşa că a fost nevoie de o rectificare bugetară şi pentru acest program. „70 de milioane de lei vor merge către programele naţionale de sănătate; primim credite de angajament, unul dintre ele fiind transplantul – ştiţi că suntem destul de mult descoperiţi”, a declarat luna trecută ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Transplantul în România, mai ieftin decât în străinătate Costurile unei operaţii de transplant în România sunt mici comparativ cu cele din străinătate. Dacă un transplant de rinichi în România costă 20.000 de euro, în străinătate variază între 80.000 şi 100.000 de euro.
Un transplant de inimă costă 43.000 de euro în ţară şi 120.000-150.000 de euro în străinătate, iar un transplant de ficat, 65.000-70.000 de euro în ţară, respectiv între 150.000 şi 200.000 de euro în străinătate. De asemenea, un transplant de măduvă costă în ţară 20.000 de euro, iar în străinătate, între 80.000 şi 100.000 de euro. În prezent, Ministerul Sănătăţii se află în faza de avizare a criteriilor de acreditare a unităţilor care efectuează proceduri de transplant.
Peste 300 de români aşteaptă să primească un ficat nou, susţin specialiştii. Cu toate acestea, de la începutul anului şi până în prezent au fost efectuate 78 de transplanturi hepatice, un număr record la nivelul Uniunii Europene.
Peste 300 de români aşteaptă să primească un ficat nou, susţin specialiştii. Cu toate acestea, de la începutul anului şi până în prezent au fost efectuate 78 de transplanturi hepatice, un număr record la nivelul Uniunii Europene.
Totuşi, o nouă descoperire făcută de cercetători, care au dezvoltat un ţesut hepatic uman din celule stem, sporeşte şansele pacienţilor aflaţi pe lista de aşteptare. Descoperirea a fost făcută de cercetătorii japonezi.
„Această informaţie arată cât de importante sunt celulele stem pentru viitorul medicinei, în general, şi al medicinei regenerative, în particular. Sperăm că românii înţeleg acest lucru, atât cei cu probleme de sănătate, cât şi cei care sunt conştienţi de importanţa menţinerii sănătăţii”, a declarat Tudor Panu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor Acreditate de Celule Stem (ARBACS). Potrivit medicului, cu ajutorul acestui gen de studii se vor putea găsi alternative viabile care să înlocuiască transplanturile de organe. Totodată, ar putea ajuta şi la testarea medicamentelor noi din piaţă. „Reacţiile unui organ uman la medicamente sunt mult mai demne de încredere în ceea ce priveşte asemenea teste, decât organul unui animal de laborator”, a adăugat preşedintele ARBACS. Acesta a mai explicat că, în prezent, există peste 100.000 de oameni în întreaga lume care au nevoie de transplanturi de organe. Finanţare insuficientă pentru transplanturi În România, numărul de transplanturi a crescut, urmare a faptului că medicii implicaţi în activitatea de transplant au reuşit să convingă familiile persoanelor aflate în moarte cerebrală să doneze organele funcţionale. „La începutul anului nici noi nu am bănuit că vom avea un număr atât de mare de donatori care vor exista în 2013”, a declarat profesorul Irinel Popescu, şeful Centrului de Transplant Hepatic Fundeni, citat de Agerpres. Banii alocaţi de Ministerul Sănătăţii s-au terminat mai repede, aşa că a fost nevoie de o rectificare bugetară şi pentru acest program. „70 de milioane de lei vor merge către programele naţionale de sănătate; primim credite de angajament, unul dintre ele fiind transplantul – ştiţi că suntem destul de mult descoperiţi”, a declarat luna trecută ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Transplantul în România, mai ieftin decât în străinătate Costurile unei operaţii de transplant în România sunt mici comparativ cu cele din străinătate. Dacă un transplant de rinichi în România costă 20.000 de euro, în străinătate variază între 80.000 şi 100.000 de euro.
Un transplant de inimă costă 43.000 de euro în ţară şi 120.000-150.000 de euro în străinătate, iar un transplant de ficat, 65.000-70.000 de euro în ţară, respectiv între 150.000 şi 200.000 de euro în străinătate. De asemenea, un transplant de măduvă costă în ţară 20.000 de euro, iar în străinătate, între 80.000 şi 100.000 de euro. În prezent, Ministerul Sănătăţii se află în faza de avizare a criteriilor de acreditare a unităţilor care efectuează proceduri de transplant.
adevarul.ro
